Schimbări majore la alocațiile pentru copii în 2026. Anunțul premierului Ilie Bolojan

În 2026, discuția despre alocațiile copiilor nu mai e doar despre o sumă trecută pe fluturaș, ci despre o regulă pe care părinții o credeau automată și care, brusc, a ajuns să depindă de decizii luate în numele „echilibrului” bugetar.

De aici pornește tensiunea: când prețurile se mișcă repede, orice lună fără actualizări se simte în coșul zilnic. Iar anul nou vine cu o întrebare care stă pe buzele multor familii: se aplică, în sfârșit, mecanismul din lege sau se rămâne la varianta de avarie?

Ce spune legea și de ce a ajuns inflația „personaj principal”

Regula, pe hârtie, e simplă. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii prevede că acest drept ar trebui ajustat anual, din oficiu, folosind rata medie a inflației comunicată de Institutul Național de Statistică pentru anul precedent.

În mod normal, asta ar însemna că, odată ce inflația e comunicată oficial, mecanismul pornește singur: actualizarea nu ar trebui să fie un „cadou”, ci o corecție firească, ca să nu se topească valoarea în timp.

Doar că, în ultimii ani, această logică a fost pusă în paranteză. Și chiar dacă legea rămâne acolo, aplicarea ei a ajuns să fie influențată de acte normative care au invocat presiunea pe buget și ținta de deficit.

Actele care au schimbat jocul și calculele care apasă pe părinți

În planul deciziilor, două repere sunt esențiale: inflația din 2023 (menționată la 10,4%) și inflația din 2024 (menționată la 5,6%). Pe aceste procente s-ar fi sprijinit actualizările succesive.

În schimb, au fost invocate suspendări succesive ale indexării, prin acte normative distincte. În spațiul public au circulat și etichete devenite deja familiare:

„OUG trenuleț”

(Ordonanța de Urgență nr. 156/2024) și

„Legea Bolojan”

(Legea nr. 141/2025), asociată politic cu premierul Ilie Bolojan.

Consecința nu e una abstractă. În fiecare lună fără actualizare, diferența se adună: facturi, alimente, haine, transport, rechizite. Iar când vorbim despre copii foarte mici sau despre copii cu dizabilități, orice decalaj devine mult mai greu de acoperit din bugetul unei familii.

Calculele care au circulat în acest context indică pierderi lunare care pot ajunge de la zeci la peste o sută de lei, iar pe parcursul unui an diferențele se transformă în sute și chiar peste o mie de lei, în funcție de categoria copilului. Tocmai aici apare miza: nu vorbim doar de „cât primești”, ci de cât pierzi atunci când mecanismul de protecție nu mai funcționează.

În 2026, rămân în vigoare aceleași cuantumuri ca în anul precedent: 292 de lei/lună pentru copiii cu vârsta de peste 2 ani și 719 lei/lună pentru copiii sub 2 ani și pentru copiii cu dizabilități, fără indexare, după ce actualizările legate de inflația din 2023 și 2024 au fost blocate prin OUG nr. 156/2024 și Legea nr. 141/2025.