Școlile din România urmează să cunoască transformări radicale odată cu implementarea noului program intitulat „România Educată”. Inițiativa, care a atras atenția timp de patru ani, a stârnit vâlvă în Parlamentul român, ajungând rapid spre promulgare de către președintele Klaus Iohannis, în ciuda controversei majore pe care o generează.
Proiectul „România Educată”, pe cale de a fi promulgat de președintele Klaus Iohannis marți, 4 iulie, propune modificări semnificative ale Legilor Educației. Controversele stârnite se datorează, în mare parte, schimbărilor pe care le va aduce în ceea ce privește admiterea la liceu și organizarea examenului de Bacalaureat.
Conform noilor reguli, pentru jumătate dintre locurile disponibile, liceele vor avea opțiunea de a organiza un examen de admitere separat de Evaluarea Națională. Astfel, se încearcă valorificarea potențialului fiecărui elev în parte, pe baza rezultatelor obținute la examenul respectiv.
De asemenea, materia de religie ar putea deveni opțională la examenul de Bacalaureat, o schimbare ce ar aduce o libertate suplimentară elevilor în alegerea domeniilor în care doresc să se concentreze pentru acest examen.
Alte prevederi aduse de proiectul „România Educată” includ confiscarea telefoanelor mobile de la elevii din clasele primare și gimnaziu, cu returnarea acestora părinților, măsura fiind la latitudinea fiecărei școli în parte în cazul elevilor de liceu. De asemenea, se preconizează sancționarea unor abateri grave ale elevilor cu exmatricularea.
Prevederi contestate și reacții ale partidelor politice
Prevederile controversate ale Legilor Educației, pe care președintele Klaus Iohannis urmează să le promulge pe 4 iulie, au stârnit reacții în rândul partidelor politice. USR și Forța Dreptei au semnalat la Curtea Constituțională prevederi pe care le consideră neconstituționale, invocând limitarea dreptului la învățătură al copiilor și încălcarea principiului egalității în drepturi.
Conform USR, „argumentele de neconstituționalitate se referă la limitarea accesului la educație în funcție de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor și discriminarea în ceea ce privește admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viața privată ale elevilor și profesorilor, în lipsa garanțiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în școli.”
În ciuda contestațiilor, Curtea Constituțională a respins sesizările Opoziției pe data de 21 iunie ca neîntemeiate. USR a solicitat, totuși, președintelui Klaus Iohannis retrimiterea în Parlament a legilor Educației pentru corectarea prevederilor propuse de ministrul Educației, Ligia Deca, acuzate de discriminarea elevilor, „baronizarea” universităților și protejarea plagiatorilor.
