Home > Cultură > Literatură > „Scris pe trup”, o poveste tragică de dragoste conturată cu măiestrie de Jeanette Winterson
Literatură Premium

„Scris pe trup”, o poveste tragică de dragoste conturată cu măiestrie de Jeanette Winterson

„Scris pe trup”, o poveste tragică de dragoste conturară cu măiestrie de Jeanette Winterson

Scris pe trup” este una dintre cele mai cunoscute scrieri ale lui Jeanette Winterson, o scriitoare cunoscută pentru modul său nonconformist de a aborda relațiile amoroase și tema iubirii în operele sale. În acest roman, ea reușește să portretizeze o poveste de dragoste care se dezice de constrângerile impuse de gen sau de societate, ci alege în schimb să contureze un personaj misterios, care fascinează în schimb prin profunzimea sentimentelor și trăirilor sale.

Înainte de a începe prezentarea propriu-zisă a acestui roman, trebuie precizat un amănunt foarte important despre modul în care a fost construit. Personajul principal, un suflet sensibil și dornic de o iubire absolută, nu are nume sau un gen prestabilit. Lecturat în limba sa originală, nu oferă niciun indiciu în ceea ce privește identitatea sexuală a protagonistului, dacă acesta este în realitate femeie sau bărbat. Pe parcursul textului se poate observa că există anumite pasaje care deslușesc această enigmă, însă totul este apoi distrus pentru ca scriitoarea să contureze o cu totul altă imagine despre eroul său.

Mulți critici literari sunt de părere că Jeanette Winterson a ales această abordare în mod intenționat, din dorința de a-și transmite concepția în ceea ce privește sexualitatea și imaginea pe care societatea o are asupra femeilor și relațiilor amoroase dintre acestea. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat nici șarmul pe care îl conferă acest aspect personajului său, fiind construit să atragă cititorii de pretutindeni.

Acțiunea romanului: o iubire care duce la nebunie și suferință

Romanul debutează cu întrebarea „De ce măsura iubirii este pierderea ei?”, ceea ce va fi, vor afla cititorii mai târziu, viziunea protagonistului despre acest sentiment măreț și puternic. Dintre toate celelalte personaje, putem spune că avem în față un caracter sensibil, dar care a avut ghinionul să-și aleagă greșit partenerii. Chiar dacă nu duce lipsă de aventuri amoroase, femeile din viața lui se dovedesc de cele mai multe ori a fi caractere slabe, vulnerabile, predispuse la suferință și la o viață deplorabilă. Mai mult, majoritatea sunt indisponibile din punct de vedere emoțional, căci fiecare s-a dovedit în cele din urmă că era implicată într-o altă relație. Așadar, întâlnim un personaj care niciodată nu are o poveste de iubire proprie, ci este implicat doar în triunghiuri amoroase.

După multe experiențe negative și dezamăgiri, personajul narator își întâlnește în cele din urmă marea dragoste, pe Louise, care se dovedește a fi diferită și specială față de celelalte partenere ale sale. Totuși, nici legătura lor nu este lipsită de complicații.

Nu-i doream doar corpul, îi doream oasele, sângele, ţesuturile, muşchii ce le ţineau laolaltă. Aş fi ţinut-o lipită de mine chiar dacă timpul i-ar fi făcut să pălească nuanţele şi texturile pielii. Aş fi ţinut-o lipită de mine vreme de o mie de ani, până când oasele i s-ar fi preschimbat în pulbere (…) Ale mele aveau să fie plasma ei, splina ei, lichidul ei sinovial. Aveam s-o recunosc chiar şi atunci când corpul ei avea să înceteze să mai lupte.

În momentul în care s-au îndrăgostit, atât protagonistul, cât și iubita sa erau implicați în alte relații. Chiar dacă să ai o aventură pare un păcat de neiertat, acest lucru nu reprezintă un impediment pentru cei doi amorezi, care se lasă fără nicio constrângere pierduți unul în brațele celuilalt. Sentimentele lor de iubire debutează puternic, iar legătura pe care o vor avea se dovedește diferită de orice altă relație de până atunci.

După luni bune în care ipostaza de amanți nu i-a deranjat, cei doi i-au în considerare să-și dedice viața unuia celuilalt. Iubirea care s-a născut din joaca lor nu e un aspect al vieții lor care poate fi ignorat, iar sacrificiile devin necesare pentru ca totul să aibă un final fericit.

Acest moment reprezintă și punctul sfâșietor al romanului, când personajul principal află că iubita sa suferă de o boală cumplită: cancerul. Acest diagnostic face imposibilă relația dintre ei și despărțirea de actualul său partener, căci soțul lui Louise este singurul care poate avea grijă de ea așa cum se cuvinte. Deși cu sufletul în bucăți, eroul renunță la iubita sa și alege în schimb suferința, pe care o poartă ca o amintire a celei pe care o iubește mai presus de orice.

Lunile trec în neștire, dar durerea sapă în sufletul protagonistului mai tare decât orice. Timpul nu vindecă rănile cauzate de iubire, nici distanța sau oamenii din jur. Cu toate că are o viață nouă, la Londra, amintirea lui Louise este mai vie ca niciodată. Chiar dacă Elgin este cel care-i poartă acum de grijă, eroul începe să se documenteze despre boala care i-a furat adevărata dragoste și despre corpul uman. În cele din urmă, decide să o caute și să-și dedice viața în totalitate relației lor.

În primă instantă, Louise este parcă de negăsit. A divorțat între timp de soțul său și a încercat să-și refacă viața, dar nu a lăsat nimic în urmă pentru a putea fi contactată. După o lungă cătare, protagonistul se retrage în casa sa de la țară și încearcă să găsească o soluție pentru cele întâmplate.

Finalul este unul deschis și conturează imaginea lui Louise, cu părul său roșu și chipul său alb ca neaua. Se remarcă simbolismul acestui contrast, care semnifică intensitatea sentimentelor pe care și le-au purtat și posibilitatea ca în cele din urmă iubita sa să moară. Protagonistul nu mai este capabil în acest punct să distingă realitatea de vis, așa că nu-și dă seama dacă are în față o plesmuire a imaginației sale sau o persoană reală.

Astfel, „Scris pe trup” se încheie în aceeași manieră în care a început, o poveste a unui îndrăgostit căruia nu i-a fost accesibilă niciodată iubirea în totalitate. Personajul principal ajunge să-și piardă sănătatea mintală și pacea în numele acestui sentiment, care îi provoacă doar dezamăgire și durere. Iubirea pentru Louise devine centrul existenței sale, o trăire mai puternică decât viața și realitatea însăși.