Se modifică graniţele Republicii Moldova. Maia Sandu anunţă că ar putea renunţa la teritorii

Maia Sandu a deschis, luni, 29 septembrie 2025, ușa unui scenariu pe care puțini îl anticipau: o schimbare de ritm și de formă în drumul spre Uniunea Europeană, cu impact direct asupra modului în care va arăta harta politică a Republicii Moldova în momentul aderării. Vorbim despre o decizie care poate reseta așteptările, negocierile și… nervii.

Contextul anunțului de la Chișinău

Într-o conferință de presă, șefa statului a explicat că există două piste privind integrarea europeană: una ideală și una de avarie. Prima rămâne obiectivul asumat – un parcurs unitar, fără rupturi. A doua, însă, introduce o turnură pragmatică, calibrată la realități pe care autoritățile nu le pot ignora.

„Ne dorim să aderăm la UE într-un singur pas, cu țara reîntregită, dar, în situația în care nu vom avea această posibilitate – pentru că cunoașteți faptul că Federația Rusă își menține trupele ilegal pe teritoriul Republicii Moldova și asta este cea mai mare piedică pentru reîntregirea țării – pentru această situație există și al doilea scenariu, care înseamnă aderarea la UE în doi pași.”

Mesajul a venit însoțit de promisiunea unei accelerări pe criterii clare. Președinta a insistat că parcursul european nu este un premiu de imagine, ci o cursă cu jaloane transparente.

„Aderarea la Uniunea Europeană este un proces meritocratic… Ambele țări, și Republica Moldova, și Ucraina, au întrunit toate condițiile pentru ca să se treacă la următoarea etapă și așteptăm ca instituțiile europene și statele membre să găsească o soluție.”

Semnalul politic vine după un test electoral care a decantat raportul de forțe interne: Partidul Acțiune și Solidaritate, formațiunea Maiei Sandu, a atins circa 50,20%, în timp ce Blocul Patriotic a rămas la aproximativ 24,17%, după scrutinul din 28 septembrie. O majoritate pro-europeană care ridică ștacheta – și responsabilitatea – pentru următoarele mișcări strategice.

Ce presupune scenariul de rezervă

În spatele opțiunii de etapizare stă un obstacol pe care Chișinăul îl invocă des: prezența militară rusească, apreciată ca ilegală, ce complică orice proiect de reîntregire în calendar scurt. Întrebată la ce se așteaptă după victoria taberei pro-UE, Maia Sandu a croit un răspuns fără echivoc.

„E clar că Federaţia Rusă nu va renunţa în totalitate la acţiunile de intimidare sau de presiune asupra Republicii Moldova… Moldova este o ţară mică, dar este o ţară voinică şi doar aşa putem să ne apărăm şi suveranitatea şi independenţa noastră şi alegerea pe care a făcut-o cetăţenii.”

Tonul e deopotrivă realist și mobilizator: instituțiile vor fi întărite, societatea – ținută în gardă, iar diplomația – împinsă la maximum, pentru ca pasul următor în relația cu Bruxellesul să nu fie încetinit de un veto al realității din teren. Toate acestea mențin tensiunea pe un subiect sensibil: dacă nu se poate totul odată, ce se desprinde din pachetul inițial?

Două drumuri, un singur obiectiv: aderarea rapidă. Pista ideală mizează pe o sincronizare politică perfectă. Pista pragmatică, pe un mecanism în doi timpi, care ar permite ca Republica Moldova să intre în arhitectura UE acolo unde controlul efectiv al statului este deplin, urmând ca restul să fie abordat ulterior, în baza acelorași criterii de merit și securitate.

Iar aici vine cheia pe care mulți o așteptau explicit: scenariul alternativ anunțat pe 29 septembrie 2025 înseamnă o aderare în doi pași, fără regiunea separatistă transnistreană în primul val – adică acceptarea integrării europene cu granițele funcționale de astăzi, urmând ca dosarul Transnistria să fie rezolvat ulterior, pe același traseu european. Aceasta este formularea care face posibilă ideea de „renunțare la teritorii” în procesul de aderare – nu ca abandon, ci ca etapizare a integrării.