Senatul României a adoptat un proiect de lege care vizează achitarea unei datorii istorice către Statele Unite ale Americii

Senatul României a aprobat un proiect de lege prin care statul își asumă achitarea unei datorii vechi de peste trei decenii către Statele Unite ale Americii, datorie rezultată dintr-un împrumut destinat susținerii industriei textile în anii de tranziție. Demersul vizează închiderea unui angajament financiar rămas nerezolvat și protejarea relațiilor economice cu partenerul american.

Vot în Senat și destinația împrumutului

Proiectul a trecut de Senat cu 103 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și șase abțineri. Împrumutul a fost acordat României prin Departamentul Agriculturii al Statelor Unite și prin Commodity Credit Corporation (CCC), fiind orientat către achiziția de materii prime pentru sectorul textil într-o perioadă marcată de schimbări economice profunde la începutul anilor ’90.

Contractarea s-a făcut în 1992, pe o scadență inițială de 30 de ani, iar sumele au alimentat fluxurile de aprovizionare din industrie într-un moment în care accesul la capital și materii prime era esențial. Operațiunile au fost derulate prin cinci operatori economici desemnați la vremea respectivă, mecanism ce a permis canalizarea fondurilor către întreprinderile cu nevoie urgentă de materie primă.

Ulterior, o parte dintre companiile implicate au intrat în faliment sau au fost radiate, ceea ce a blocat recuperarea banilor pe lanțul comercial. Trei societăți au rămas cu obligații restante și au dispărut din registrul firmelor: SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL. În lipsa unor debitori activi, statul a decis să intervină pentru a onora angajamentele externe asumate la momentul accesării creditului.

Cât plătește România și din ce surse

Textul adoptat stabilește că România va achita 6.793.115,54 de dolari, sumă ce reflectă obligațiile de plată la data de 30 iunie 2025, aferente creditului acordat potrivit Legii Publice americane nr. 480/1992. Plata are ca obiect închiderea integrală a poziției financiare rămase deschisă din anii ’90.

La valoarea principală se adaugă penalitățile calculate până la stingerea datoriei, precum și costurile aferente transferurilor bancare. Resursele necesare vor proveni din bugetul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, alocat în acest scop pentru 2026, astfel încât plata să poată fi efectuată fără a perturba alte programe curente.

Guvernul argumentează că asumarea integrală a plății are rolul de a respecta angajamentele internaționale, de a evita acumularea unor noi costuri și de a menține deschise canalele comerciale și diplomatice cu Statele Unite. În termeni procedurali, Senatul a acționat ca primă cameră sesizată, iar Camera Deputaților este forul decizional care urmează să se pronunțe asupra proiectului.

„un pas necesar pentru credibilitatea României ca partener economic internațional.”

Declarația îi aparține lui Radu Miruță, ministru al Economiei la acea dată, făcută în decembrie 2025.

Împrumutul pentru materii prime din industria textilă a fost gândit ca un instrument de sprijin în perioada de început a economiei de piață, implementat prin cinci operatori selectați. Dintre aceștia, companiile menționate — SC Textilcotton SA, SC Impex Overseas Corp SRL și SC Tuvic Impex SRL — au rămas cu restanțe și au fost ulterior radiate, ceea ce a împiedicat recuperarea directă a sumelor pe filiera comercială.