Legislația fiscală în România este martora unor modificări substanțiale, ca urmare a deciziilor luate de coaliția de guvernare, PSD și PNL.
În această ultimă etapă, băncile se văd nevoite să contribuie la buget cu un impozit majorat, reprezentând 2% din cifra lor de afaceri.
Modificările vin într-un moment în care coaliția de guvernare eșalonează și revizuiește măsurile fiscale, pe care Guvernul intenționează să le prezinte în Parlament, într-o sesiune programată pentru ora 18:00. Astfel, pe durata întregii zile, au avut loc discuții și s-au propus multiple amendamente.
În această situație, impozitul aplicat băncilor pe cifra de afaceri a fost revizuit și stabilit la 2%.
Această întâlnire crucială între liderii coaliției a avut loc la Palatul Victoria, cu scopul de a pune la punct detaliile finale ale proiectului de măsuri fiscale. De-a lungul acestei zile, s-au stabilit și care amendamente vor fi acceptate înainte ca Guvernul să se prezinte în fața Parlamentului. În lumina acestor deliberări, s-au produs numeroase ajustări la nivelul prevederilor proiectului.
Noua legislație stipulează că, în 2024 și 2025, băncile vor avea obligația să plătească un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în creștere față de procentul de 1% propus inițial. Guvernul, în reuniunea sa de marți, de la ora 15:00, a aprobat varianta finală a acestui proiect de lege, încorporând amendamentele agreate.
Contestații și Disensiuni în Legătură cu Noua Legislație
O serie de formațiuni politice, precum USR și Forța Dreptei, au exprimat public intenția de a contesta acest pachet de măsuri fiscale la Curtea Constituțională a României (CCR). Aceste partide politice susțin că această lege, denumită și “Legea Creșterii Taxelor”, ar putea să nu intre în vigoare pe data de 1 octombrie, în lumina sesizărilor depuse.
Cătălin Drulă, liderul USR, argumentează că actele legislative propuse sunt în contradicție flagrantă cu legea și Constituția. Conform acestuia,
„Ciolacu încalcă legea și Constituția ca să alimenteze clientela de partid”.
Aceasta acuzație face referire directă la Alina Gorghiu și Marcel Ciolacu, figurați ca susținători majori ai acestor modificări. Drulă adaugă,
„practic, în acest moment, Marcel Ciolacu guvernează prin decret”
și susține că principiile fundamentale de drept și responsabilitate fiscală sunt ignorate în favoarea intereselor partizane.
