Home > Diverse > Celebrități > Sofia Ionescu Ogrezeanu – portretul primei femei neurochirug din lume
Celebrități Istorie Premium

Sofia Ionescu Ogrezeanu – portretul primei femei neurochirug din lume

Sofia Ionescu Ogrezeanu – portretul primei femei neurochirug din lume

Ca țară, am avut cândva norocul de a trimite în lume adevărate personalități ale căror acțiuni au rămas întipărite în vremurile în care cultura și știința erau leagănul umanității, oameni ale căror fapte vor rămâne neclintite în negura timpului. Așa a fost și Sofia Ionescu Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume. Viața sa a fost una dedicată științei, iar acțiunile sale au făcut-o să devină unică.

Cine a fost Sofia Ionescu Ogrezeanu – femeia care și-a dedicat viața neurochirurgiei

Sofia Ionescu Ogrezeanu s-a născut la data de 25 aprilie 1920, în Fălticeni, județul Suceava. Inițial, Sofia era gata să devină medic internist în orașul de domiciliu, însă totul s-a schimbat în momentul în care în anul cinci de facultate, ea a făcut prima operație pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament. Atunci a devenit prima femeie neurochirurg din lume.

Sofia a fost fiica lui Constantin Ogrezeanu, casier la BNR Fălticeni, și a Mariei, o refugiată din Bucovina. Cea care avea să devină neurochirurg a urmat școala primară și în orașul natal, iar apoi a studiat în primele șase clase la Liceul de Fete Fălticeni și ultimele două la școala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din București. A absolvit Facultatea de Medicină din București, în 1945, ca studentă a lui Dimitrie Bagdasar.

Începând cu data de 15 octombrie 1943, Sofia Ionescu trece printr-o nouă etapă extrem de importantă din viața sa și efectuează un stagiu de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din Capitală. Ea a reușit să  facă parte din prima echipă  neuro-chirurgicală, alături de profesorul doctor Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu. Nu întâmplător am lăsat numele de Ion Ionescu la final. Acesta a lucrat atât de mult cu Sofia, încât, fascinat de inteligența și frumusețea sa, s-a îndrăgostit și a cerut-o de soție. Cei doi au format o familie renumită la acea vreme.

Sofia Ionescu a făcut prima operație pe creier unui copil rănit în timpul bombardamentelor. Operația sa a fost recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005.

În copilărie și chiar mai târziu, când cântam la pian, îmi era teamă să nu mă vadă cineva că tremur. Atunci, la prima operație, m-am simțit copilul de altădată în fața pianului. Dar din dorința de a nu-mi vedea nimeni teama, m-am lăsat copleșită de o liniște binefăcătoare. Apoi, toată viața, la operațiile cele mai dificile, am simțit că sufletul îmi este stăpânit de pace. Este o stare minunată, de comunicare cu Dumnezeu”, povestea Sofia Ionescu într-un interviu, potrivit Enciclopediei personalităților feminine din România, lucrare publicată de Editura Meronia.

Pentru că nimic nu a fost greu în calea sa, Sofia Ionescu și-a dat doctoratul în medicină și chirurgie în anul 1945, un an în care nu oricine ajungea la un astfel de nivel de studii. Apoi, anul următor a participat la concursul de secundariat. A făcut echipă cu Constantin Arseni şi Ion Ionescu, soțul ei, la Spitalul Nr. 9 din București. Acolo avea să lucreze până în anul  1990. A fost nevoită să se pensioneze, deoarece munca sa depusă ani la rând dus la probleme grave cu vederea.

„În fiecare dimineață, Sofia Ionescu făcea operații pe creier, iar după-amiaza, pe coloană, unele operații fiind realizate în premieră, cu tehnici inedite, inventate ad-hoc, dar care au salvat sute de vieți. Fiecare soluție găsită a însemnat pe urmă o comunicare ştiințifică prezentată în străinătate și, implicit, o recunoaștere internațională”, se mai arată în Enciclopedia personalităților feminine din România.

Pentru că era printre cei mai buni și numele său era deja o emblemă la nivel național și internațional, Sofia a avut pacienți aleși. Ea l-a tratat pe soțul Mariei-Tănase, pe soția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre soțiile șeicului Zaed-Bin sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artiști, poeți, și mulți alți reprezentanți ai conducerii din România acelor vremuri.

Sofia Ionescu a avut așadar o carieră mult prea greu de egalat, ea fiind profesor universitar, membru al Societății Române de Istoria Medicinei, Membru Emerit al Academiei de Științe Medicale. Pentru curajul, devotamentul și implicarea sa în lume medicinei, Sofia a fost declarată medic erou de către Organizația Mondială a Sănătății, care i-a trecut numele într-un album alături de alți 65 de medici care au scris istorie în acest domeniu.

Nici premiile și distincțiile sale nu au fost prea puține. Sofia Ionescu a primit „Semnul de Distincţie” al Crucii Roșii, insigna „Evidențiată în Munca Medico-Sanitară”, medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei”, medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii”, Diploma de Onoare „ANFDUR” pentru merite de excepție, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” și Diploma de Onoare a Confederației Naționale a Femeilor din România. Sofia Ionescu a mai primit și distincția „Ordinul Național Steaua României”.

Sofia Ionescu a încetat din viață în 2008 și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Noi rămânem doar cu amintirea acestei personalități, cu descoperirile sale și cu implicarea sa în lumea medicinei, dar și cu speranța că România va mai ajunge să ofere lumii asemenea personalități.

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate