Literatură

Susan Sontag, Boala ca metaforă, SIDA și metaforele sale

Susan Sontag, Boala ca metaforă, SIDA și metaforele sale

Am văzut pe HBO GO un documentar despre fascinanta Susan Sontag, apoi am decis că trebuie să îi caut și cărțile. Așa am ajuns la Against Interpretation and other essays; Despre fotografie; Privind la suferința celuilalt; On ”camp” (care este unul dintre eseurile cele mai reprezentative, se află cuprins și în colecția Against Interpretation and other essays) și bineînțeles că nu am sărit nici peste cartea Boala ca metaforă, SIDA și metaforele sale, Editura Vellant, 2014.

Și acum câteva cuvinte despre Susan Sontag, cine este ea de fapt și care este motivul pentru care am devenit fascinată de ea: născută în Manhattan ( 16 ianuarie 1933), Susan Sontag este unul dintre cei mai influenți critici culturali ai Americii modern. Contribuțiile sale în literature, filosofie, regie și activism politic, desi adesea au stârnit numeroase controverse, contestări sau polemici, constituie repere solide în argumentarea libertății de expresie.

Boala ca metaforă este scrisă în 1978, o carte extrem de documentată cu referințe și trimiteri la lucrări din domeniul medical, articole scrise de-a lungul timpului despre cancer, tuberculoză și SIDA. Susan expune problema învinovățirii pacientului afectat de boală. În general cei din jur încep să se refere la bolnav ca la un om neglijent, încep să apară discuții despre stilul lui de viață, și în general din toate discuțiile reiese că bolnavul ar fi cel vinovat de faptul că s-a îmbolnăvit și în consecință trebuie să suporte tot felul de tratamente care mai de care mai dure.

Ei bine, Sontag umanizează acest teritoriu al medicinei și aduce în atenție suferința sufletească și a creierului uman în astfel de circumstanțe, a depinde de cineva care începe să se considere superiorul tău, iată boala ca semn de vulnerabilitate. Doctorii care își tratează pacienții ca subalterni și asistentele care nu contenesc să își priveze pacienții (uneori) de cele necesare chiar. Sontag discută despre boală și apelează la tot felul de metafore folosite de-a lungul timpului ca să numească anumite boli. Și stigma care vine odată cu aceste metafore. Marginalizarea oamenilor bolnavi de cancer se întâmpla pentru că până la Susan Sontag nimeni nu abordeze din perspectiva sociologică domenii medicale și să observe nuanțele din interior și să vrea să schimbe gândirea medical și felul în care sunt tratați pacienții, Susan Sontag face acest lucru în mod uluitor. Pentru că ea însăși se confruntă cu leucemia.

„Boala ca metaforă, o lucrare clasică, descrisă de Newsweek ca „una dintre cele mai eliberatoare cărți”. Sontag demonstrează că metaforele și miturile create în jurul bolilor terminale, cu precădere în jurul cancerului, contribuie considerabil la suferința pacienților și, adesea, îi împiedică să urmeze tratamentul necesar. Demistificând descrierile aluzive ale cancerului, Sontag îl descrie exact ca ceea ce este: o boală. Cancerul susține ea, nu este un blestem, nu este o pedeapsă,  în mod cert nu este o rușine și poate fi adesea vindecabil dacă este urmat tratamentul corect.”, ei bine acest text aflat pe clapeta din față a cărții ține să ne dezvălui de fapt adevărata problemă din care pleacă subiectul cărții, anume acele considerente populare că dacă faci ceva greșit vei fi pedepsit de divinitate cu o boală, și mai degrabă această credință devine de fapt o vrăjitorie în sine, un soi de dorință malefică ca lucrurile să stea chiar așa. Apoi trebuie observat conceptul de greșeală care să se explice pornind de la conceptul de etică, ca un set de reguli de conduită morală, sunt multe chestiuni de cercetat.

Dar cert este că bolile stigmatizate până atunci, după răspândirea cărții lui Susan Sontag în lume, ideile ei, au fost cu adevărat luate în considerare pentru inovare și cercetare și pentru schimbarea de paradigmă a mentalității colective, chiar. Cartea a fost distribuită în multe țări și tradusă în numeroase limbi, așa că au avut acces la ea specialiști din lumea întreagă.

Sunt de fapt două eseuri. Boala ca metaforă și SIDA și metaforele sale care au fost aduse împreună în acest volum ca să detabuizeze niște boli, ca oricare boli, cu unica diferență că uneori sunt mortale, dacă nu se ajunge la timp la tratament, sau dacă nu se descoperă la timp. Își dezvoltă Sontag argumentele asupra pandemiei SIDA: „Odată cu SIDA, rușinea este legată de o imputare a vinei; iar scandalul stârnit nu este deloc obscure (…)Majoritatea oamenilor din afara Africii subsahariene, care se îmbolnăvesc de SIDA, știu (sau cred că știu) cum s-au îmbolnăvit. Nu este vorba aici despre vreo afecțiune misterioasă care pare să lovească nediscriminat. De fapt, să contractezi SIDA înseamnă să fii dat în vileag, în majoritatea cazurilor de până acum. Să fii membru al unui grup de risc să aparții unei comunități de paria.” (p.109). Iată, am oferit și o mică mostră din eseul SIDA și metaforele sale, un eseu care a adus un zâmbet pe chipul oamenilor infectați, Susan ne-a învățat să manifestăm compasiune și înțelegere înainte de a judeca, să trecem orice termen prin filtrul rațiunii și să fim responsabili pentru cuvintele noastre, pentru că ele determină acțiunile și întreg comportamentul uman.

Cartea Boala ca metaforă, SIDA și metaforele sale se poate achiziționa de aici!