Sute de polițiști, pensionați nelegal în ultimii cinci ani. Tot Casa de Pensii a MAI îi dă acum în judecată și le cere banii înapoi. „Pare mai mult un act de acoperire”

Sute de foști polițiști care au ieșit la pensie în perioada 2020–2024, folosind vechime cumpărată, sunt acum chemați în instanță chiar de Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), instituția care le-a emis deciziile de pensionare.

Până la acest moment, pe portalul instanțelor sunt înregistrate peste 700 de procese având ca obiect „contestație decizie de pensionare”, primele acțiuni fiind introduse începând cu 17 iulie 2025.

Pensionările, concentrate în structurile militarizate ale MAI

Procesele au pornit după un raport întocmit de Corpul de control al MAI în martie 2025, raport care a concluzionat că deciziile de pensionare bazate pe stagiul de cotizare cumpărat au fost nelegale. În document se menționează că, între 2020 și 2024, Casa de Pensii a MAI a emis 29.693 de decizii, dintre care 1.006 au inclus stagiul de cotizare achiziționat. Dintre acestea, 757 au fost pensionări anticipate parțiale.

Foștii polițiști vizați aveau la momentul pensionării cel puțin 10 ani vechime în serviciu, dar pentru a atinge pragul de 20 de ani efectivi au adăugat lunile cumpărate în sistemul public. Raportul oferă și un exemplu concret, din cadrul ISUJ Mehedinți:

„Astfel, militarul în cauză a cumpărat 3 luni stagiu de cotizare, iar conform buletinului de calcul care a stat la baza emiterii deciziei de pensie a rezultat o vechime de 20 ani, 0 luni și 28 zile”.

Cele 757 de pensionări anticipate au avut în toate cazurile la bază decizii ale comisiilor medico-militare care i-au clasificat pe beneficiari drept „inapt” sau „apt limitat”. Din 28 martie 2024, legea nu mai permite acordarea pensiei anticipate parțiale în cazul celor declarați „apt limitat”.

MAI cere acum anularea deciziilor după ce Corpul de control a recomandat transmiterea raportului către Parchet pentru verificarea unor posibile fapte de neglijență în serviciu, precum și către Direcția Juridică și Casa de Pensii, pentru a decide introducerea acțiunilor în instanță.

Situația juridică ridică semne de întrebare în rândul avocaților. Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol, a declarat:

„Decizii de pensionare au fost emise de Casa de Pensii. Va fi interesant ce se va întâmpla cu aceste decizii în instanță, dacă vor fi reîncadrați în funcții toți cei cu decizii de pensionare. În momentul în care se anulează decizia de pensionare, cam acesta este efectul”.

Potrivit lui Andreica, mulți dintre beneficiarii acestor pensionări provin din structurile militarizate – pompieri și jandarmi –, dar și din zona de conducere a Poliției Române.

„E vorba de accesul la informație și de faptul că li s-a permis. Adică aveau informații cu privire la această portiță. Muritorul de rând, polițistul din stradă, lui nu i-a spus nimeni că se poate pensiona astfel”, a explicat acesta.

Raportul Corpului de control arată că cele mai multe cazuri sunt din Inspectoratul pentru Situații de Urgență (592 de persoane), urmat de Jandarmerie (110), Poliția de Frontieră (9) și IGPR (27).

Mai mulți avocați consultați susțin că demersul Casei de Pensii a MAI nu are bază solidă din punct de vedere juridic, întrucât instituția cere practic anularea propriilor acte administrative, emise cu ani în urmă. Un avocat specializat în dreptul pensiilor a explicat:

„În principiu, decizia Casei de Pensii trebuia contestată separat. Ei nici nu au cum să obțină anularea acestei decizii. Odată ce au emis-o nu aveau cum să o anuleze, doar dacă persoana care a gestionat dosarele astea… există indicii sau se va stabili în baza urmăririi penale că a comis un abuz în serviciu. Altfel, nu ar avea cum să-și obțină anularea propriei decizii. E nevoie de un litigiu penal separat. Nu are niciun sens demersul pe care-l fac”.

Un alt avocat atrage atenția asupra termenului limită prevăzut de legea contenciosului administrativ:

„E un termen limită în care se poate formula o acțiune în contencios-administrativ pentru anularea unei hotărâri proprii. Art. 1 din legea 554/2004 – ei n-ar putea să ceară în instanță, după un anumit termen, anularea unui act. Se încalcă principiul securității juridice. După ce ai o anumită situație, nu poți veni după nu știu câți ani și să le afectezi niște drepturi unor oameni, care deja sunt câștigate și au produs efecte juridice…”.

Cosmin Andreica avertizează și asupra situațiilor absurde care s-ar putea crea:

„Nu-mi dau seama care va fi situația juridică în care se vor afla, dacă în 2020 au ieșit la pensie și în 2027, ca dată de finalizare a procesului, îi vor chema înapoi. Dar el deja îndeplinește condițiile de pensionare. Mai mult, vorbim de încasarea unor pensii. Ei nu au încasat pensiile ilegal, ci în baza unui act administrativ. Cineva ar putea spune, dați pensiile înapoi! Dar și colegii pot spune că dacă nu aveam pensie eram în activitate și munceam, cine este de vină pentru că nu ni s-a permis să muncim. Nu poți șterge 7 ani din viața unui om”.

Avocații spun că, în acest moment, procesul are mai degrabă caracter formal, menit să arate că s-au luat măsuri după raportul Corpului de control, fără să fie clar ce se poate obține concret.

„Cred că e mai mult un exercițiu de imagine, unul prin care să se acopere în urma verificărilor Corpului de control. Gata, am deschis acțiuni în instanță, să li se ia o mână, un picior celor care au greșit. Doar că nu polițiștii au greșit aici, ei au fost subiecți pasivi, a fost o prevedere legală, au cerut, li s-a dat. Ce vină au ei?”, a mai declarat Andreica.

Până la acest moment, Casa de Pensii a MAI nu a transmis un punct de vedere oficial, deși întrebările au fost formulate și transmise către instituție cu câteva zile în urmă. Potrivit sindicatelor, reacția autorităților este așteptată pentru a clarifica dacă aceste procese au șanse reale în instanță sau vor rămâne simple acțiuni fără efect juridic concret.