Taxa de succesiune 2025. Lista stufoasă de acte pentru a ajunge la moştenire

În 2025, taxele și documentele necesare pentru succesiune sunt reglementate clar, iar procedura trebuie urmată cu atenție pentru a evita complicațiile.

Cine poate moșteni și ce acte sunt necesare

Moștenirea legală este reglementată de Codul Civil și stabilește că, în lipsa unui testament, bunurile se împart între moștenitorii legali în funcție de gradul de rudenie. Aceștia sunt împărțiți în patru clase:

• Clasa I: Descendenții direcți ai defunctului, inclusiv copiii și nepoții.
• Clasa a II-a și a III-a: Părinții, bunicii și alte rude ascendente.
• Clasa a IV-a: Colateralii până la gradul al patrulea, inclusiv frați, surori, unchi, mătuși și veri primari.

Dacă există moștenitori din Clasa I, aceștia au prioritate, iar rudele din celelalte clase nu pot revendica moștenirea. Moștenitorii trebuie să prezinte un set de documente pentru a dovedi dreptul la succesiune. Lista actelor necesare în 2025 include:

• Certificatul de deces al persoanei decedate (în original);
• Certificat de atestare fiscală care confirmă lipsa datoriilor la bugetul local sau de stat;
• Certificat de naștere și căsătorie al soțului supraviețuitor, dacă este cazul;
• Acte de identitate pentru moștenitori;
• Acte de proprietate asupra bunurilor lăsate moștenire;
• Testament, dacă există unul.

Dacă moștenitorii nu inițiază succesiunea într-un termen de doi ani, aceștia pot fi obligați să achite un impozit suplimentar.

Costurile succesiunii în 2025

Taxa de succesiune este stabilită în funcție de valoarea totală a bunurilor moștenite și este plătită la notar. Costul total include onorariul notarului, taxa pentru cartea funciară și, în anumite cazuri, un impozit datorat statului.

• Pentru bunuri de până la 6.000 de lei, taxa este de 2,7%, dar nu mai puțin de 150 de lei.
• Între 6.001 și 30.000 de lei, taxa este de 162 de lei + 1,35% din valoarea bunurilor.
• Între 30.001 și 60.000 de lei, taxa este de 486 de lei + 0,6%.
• Pentru bunuri ce depășesc 60.001 de lei, taxa este de 665 de lei + 0,45%.

Dacă succesiunea include proprietăți imobiliare, se adaugă taxa de carte funciară, care este de ordinul câtorva sute de lei. În cazul în care moștenitorii nu deschid succesiunea în termen de doi ani, se aplică un impozit de 1% din valoarea imobilelor, dar dacă procedura este finalizată în această perioadă, impozitul nu se plătește.

Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori?

În situația în care persoana decedată nu are moștenitori legali și nici nu a lăsat un testament, averea acesteia nu rămâne fără proprietar. Conform legislației, patrimoniul defunctului este preluat de unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se află bunurile, adică de primărie sau consiliul local. Aceasta este o măsură legală pentru a preveni ca bunurile fără proprietar să rămână neadministrate.

Este important de reținut că, odată cu moștenirea bunurilor imobile și mobile, succesorii preiau și obligațiile financiare ale defunctului, inclusiv datoriile, impozitele restante sau alte angajamente financiare existente la momentul decesului.

Renunțarea la moștenire și pierderea dreptului succesoral

Nu toți moștenitorii sunt obligați să accepte succesiunea. Există cazuri în care un moștenitor decide să renunțe la dreptul său succesoral. Această decizie trebuie oficializată printr-o declarație notarială în termen de șase luni de la deschiderea succesiunii. În unele cazuri, instanța poate prelungi acest termen cu cel mult șase luni, dar numai în situații justificate, cum ar fi imposibilitatea moștenitorului de a-și exercita dreptul din motive obiective.

Un moștenitor își poate pierde dreptul la succesiune și în alte situații:

• Dacă un testament prevede excluderea sa explicită de la moștenire;
• Dacă moștenitorul nu întreprinde nicio acțiune pentru acceptarea moștenirii timp de un an de la luarea la cunoștință a decesului;
• Dacă moștenitorul este considerat nedemn conform Codului Civil.

Cine nu are drept la moștenire?

Codul Civil, prin articolul 958, definește clar situațiile în care o persoană este considerată nedemnă de a moșteni. Printre acestea se numără:

• Persoanele condamnate penal pentru uciderea sau tentativa de ucidere a celui care lasă moștenirea;
• Persoanele care, prin acte de violență fizică sau morală, au împiedicat defunctul să își redacteze sau să își modifice testamentul;
• Persoanele care au falsificat, ascuns sau distrus testamentul original al defunctului.

În cazul în care o persoană suspectă de astfel de fapte nu a fost condamnată penal din diverse motive (amnistie, decesul făptuitorului etc.), instanța poate constata nedemnitatea pe baza unei hotărâri civile definitive.