Diverse

Teorii sociologice majore. O listă de teorii, concepte și structuri sociologice

Teorii sociologice majore. O listă de teorii, concepte și structuri sociologice
Sursa: Google

O mare parte din ceea ce știm despre societăți, relații și comportamentul social a apărut datorită diferitelor teorii sociologice. Sociologii petrec de obicei o mare parte din timp studiind aceste teorii diferite. Unele teorii au fost infirmate, în timp ce altele rămân de actualitate, dar toate au contribuit enorm la înțelegerea noastră a societății, a relațiilor și a comportamentului social. Aflând mai multe despre aceste teorii, puteți obține o înțelegere mai profundă și mai bogată a trecutului, prezentului și viitorului sociologiei.

Teoria interacțiunii simbolice

Perspectiva interacțiunii simbolice, numită și interacționism simbolic, este un cadru major al teoriei sociologiei. Această perspectivă se concentrează pe semnificația simbolică pe care oamenii o dezvoltă și se bazează în procesul de interacțiune socială.

Teoria conflictelor

Teoria conflictelor subliniază rolul constrângerii și al puterii în producerea ordinii sociale. Această perspectivă este derivată din lucrările lui Karl Marx, care a văzut societatea ca fiind fragmentată în grupuri care concurează pentru resurse sociale și economice. Ordinea socială este menținută de dominație, cu puterea în mâinile celor cu cele mai mari resurse politice, economice și sociale.

Teoria funcționalistă

Perspectiva funcționalistă, numită și funcționalism, este una dintre perspectivele teoretice majore din sociologie. Își are originile în lucrările lui Emile Durkheim, care era interesat în special de modul în care este posibilă ordinea socială și de modul în care societatea rămâne relativ stabilă.

Teoria feministă

Teoria feministă este una dintre teoriile sociologice contemporane majore, care analizează statutul femeilor și bărbaților în societate cu scopul de a utiliza aceste cunoștințe pentru o viață mai bună a femeilor. Teoria feministă se preocupă cel mai mult de a da voce femeilor și de a evidenția diferitele moduri în care femeile au contribuit la societate.

Teoria critică

Teoria critică este un tip de teorie care își propune să critice societatea, structurile sociale și sistemele de putere și să încurajeze schimbările sociale egalitare.

Teoria etichetării

Teoria etichetării este una dintre cele mai importante abordări pentru înțelegerea comportamentului deviant și criminal. Începe cu presupunerea că nicio faptă nu este intrinsec criminală. Definițiile criminalității sunt stabilite de cei de la putere prin formularea legilor și interpretarea acestor legi de către poliție, instanțe și instituții corecționale.

Teoria învățării sociale

Teoria învățării sociale este o teorie care încearcă să explice socializarea și efectul acesteia asupra dezvoltării sinelui. Se uită la procesul individual de învățare, la formarea sinelui și la influența societății în socializarea indivizilor. Teoria învățării sociale este frecvent utilizată de sociologi pentru a explica devierile și criminalitatea.

Teoria structurală a tulpinilor

Robert K. Merton a dezvoltat teoria tulpinilor structurale ca o extensie a perspectivei funcționaliste asupra devianței. Această teorie urmărește originile devianței față de tensiunile cauzate de decalajul dintre obiectivele culturale și mijloacele pe care oamenii le au la dispoziție pentru a le atinge.

Teoria alegerii raționale

Economia joacă un rol imens în comportamentul uman. Adică, oamenii sunt adesea motivați de bani și de posibilitatea de a obține profit, calculând costurile și beneficiile probabile ale oricărei acțiuni înainte de a decide ce să facă. Acest mod de gândire se numește teoria alegerii raționale.

Teoria jocului

Teoria jocurilor este o teorie a interacțiunii sociale, care încearcă să explice interacțiunea dintre oameni. După cum sugerează și numele teoriei, teoria jocurilor vede interacțiunea umană doar cu asta: un joc.

Sociobiologie

Sociobiologia este aplicarea teoriei evoluționiste la comportamentul social. Se bazează pe premisa că unele comportamente sunt cel puțin parțial moștenite și pot fi afectate de selecția naturală.

Teoria schimbului social

Teoria schimbului social interpretează societatea ca o serie de interacțiuni care se bazează pe estimări ale recompenselor și pedepselor. Conform acestui punct de vedere, interacțiunile noastre sunt determinate de recompensele sau pedepsele pe care le primim de la alții, iar toate relațiile umane sunt formate prin utilizarea analizei subiective cost-beneficiu.

Teoria haosului

Teoria haosului este un domeniu de studiu în matematică, cu toate acestea, are aplicații în mai multe discipline, inclusiv sociologie și alte științe sociale. În științele sociale, teoria haosului este studiul sistemelor complexe neliniare de complexitate socială. Nu este vorba despre tulburare, ci mai degrabă despre sisteme de ordine foarte complicate.

Fenomenologie socială

Fenomenologia socială este o abordare în domeniul sociologiei, care își propune să dezvăluie ce rol joacă conștientizarea umană în producția de acțiune socială, situații sociale și lumi sociale. În esență, fenomenologia este credința că societatea este o construcție umană.

Teoria dezangajării

Teoria dezangajării, care are mulți critici, sugerează că oamenii se desprind încet de viața socială pe măsură ce îmbătrânesc și intră în stadiul vârstnic.