Tot mai mulți români divorțează la notar

Divorțul nu mai înseamnă, pentru majoritatea cuplurilor din România, ani de procese și termene amânate în instanță. Tot mai mulți soți care se despart de comun acord aleg calea administrativă: biroul notarial sau starea civilă. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în 2025, 82,6% dintre divorțuri au fost pronunțate prin acordul părților, categorie în care intră actele semnate la notar, la ofițerul de stare civilă și divorțurile consensuale din instanță.

Peste 21.000 de divorțuri într-un an

În total, în 2025 au fost înregistrate în România 21.479 de divorțuri, cu 787 mai multe decât în 2024, potrivit INS. Rata divorțialității a urcat de la 0,95 la 0,99 divorțuri la 1.000 de locuitori. Despărțirile sunt mult mai frecvente la oraș, unde s-au înregistrat 16.449 de divorțuri, decât la sat, cu 5.030 de cazuri.

Cuplurile care divorțează au, în medie, aproximativ zece ani de căsnicie, iar vârsta medie la divorț este de 43,9 ani pentru bărbați și 40,3 ani pentru femei. Raportat la numărul de căsătorii, statisticienii au calculat un divorț la 4,5 căsătorii.

De ce aleg românii notarul

Procedura notarială există de peste 15 ani, din 2010, și a devenit varianta preferată de cuplurile care s-au înțeles deja asupra despărțirii. Motivele sunt simple: este mai rapidă decât un proces, este discretă, fără ședințe publice, iar costurile se cunosc de la început. Soții depun împreună cererea, apoi legea le dă un termen de reflecție de cel puțin 30 de zile. Dacă la final ambii își mențin hotărârea, notarul constată desfacerea căsătoriei și eliberează certificatul de divorț.

Condițiile sunt clare: ambii soți trebuie să fie de acord cu divorțul și să se prezinte personal, iar cererea se depune la un notar din localitatea în care s-a încheiat căsătoria sau în care soții au avut ultima locuință comună. Spre deosebire de starea civilă, unde se pot adresa doar cuplurile fără copii minori, la notar pot divorța și părinții de copii minori, cu condiția să se înțeleagă asupra numelui de familie, a locuinței copiilor, a exercitării autorității părintești și a pensiei de întreținere.

Pentru cei care vor să afle din timp actele necesare, termenele și tarifele, ghidurile dedicate procedurii de divorț la notar explică pas cu pas fiecare etapă, de la depunerea cererii până la eliberarea certificatului.

Cât costă divorțul la notar în 2026

Tarifele diferă de la un birou notarial la altul, dar presa de specialitate estimează, pentru 2026, un cost total de aproximativ 1.000–1.200 de lei pentru un divorț fără copii minori, incluzând onorariul notarial, TVA-ul și taxa de înregistrare. Când există copii minori, costul urcă la aproximativ 1.700–2.000 de lei, pentru că notarul redactează și convenția parentală, documentul care stabilește locuința copilului, programul de vizită și pensia de întreținere.

Prin comparație, un divorț în instanță presupune taxă judiciară, onorariu de avocat în cele mai multe cazuri și, de regulă, mai mult timp, din cauza termenelor de judecată.

Când rămâne obligatorie instanța

Calea notarială nu este posibilă în toate situațiile. Dacă unul dintre soți nu este de acord cu divorțul, dacă nu se înțeleg asupra copiilor sau dacă unul dintre ei este pus sub o măsură de ocrotire, singura variantă rămâne instanța. Tot acolo se ajunge atunci când se cere stabilirea vinei unuia dintre soți.

Specialiștii le recomandă cuplurilor ca, înainte de a merge la notar, să discute deschis toate aspectele practice: copiii, numele de după divorț și împărțirea bunurilor. Cu cât înțelegerea este mai clară, cu atât procedura este mai scurtă și mai puțin dureroasă pentru toți cei implicați.