Guvernul analizează posibilitatea de a permite angajatorilor să ofere bani în loc de bonuri de masă.
Potrivit surselor guvernamentale, statul consideră menținerea valorii acestor tichete la 35 de lei, însă sumele respective ar putea fi oferite și sub formă de bani. Totodată, s-a menționat că această schimbare ar beneficia de anumite scutiri fiscale.
„Deci statul spune că valoarea tichetelor este de 35 de lei și poți să lași ca aceste tichete să fie date și în bani, dar în această valoare. Are totuși niște scutiri”, au declarat sursele.
Astfel, decizia este luată în considerare ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri fiscale. Este important de notat că, începând cu 1 august, valoarea maximă a bonurilor de masă a ajuns la 35 de lei, și se intenționează ca aceasta să crească la 40 de lei începând cu 1 ianuarie 2024.
Reacții din partea industriei HoReCa și a impactului asupra angajaților
În contrast cu această potențială schimbare, industria HoReCa a cerut Guvernului să mențină actualul sistem de tichete de masă pe carduri restricționate. Aceasta subliniază importanța utilizării acestor sume pentru încurajarea angajaților de a mânca la prânz, argumentând că o astfel de politică contribuie în mod semnificativ la sănătatea și productivitatea acestora.
„Tichetele de masă sunt în România din 1998 și au avut beneficii majore pentru angajați, care au integrat mai ușor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor și fiscalizarea veniturilor.
Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populației să facă plăți cu cardul”, se arată într-un comunicat al HORA.
Alte aspecte considerate relevante
Conform comunicatului, sistemul de bonuri de masă emise pe carduri este practicat în peste 45 de țări din lume și în România începând cu anul 1999. Efectele pozitive ale acestui sistem sunt validate de organizații internaționale ca Organizația Internațională a Muncii și OECD.
„Acordarea de sume în bani ca alocație de hrană nerestricționată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajații nu le vor folosi pentru a mânca la pranz, iar în cele din urmă toți vom pierde, și statul, și angajații și HoReCa.”
În plus, potrivit unui raport recent al BNR, 75% din sumele de pe cardurile de masă sunt retrase de la bancomate.
„În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR, de aceea eforturile statului de a stimula digitalizarea plăților trebuie să fie ferme și coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la pranz.
Studiile arată că angajații dacă primesc o alocație în bani, nu o utilizează pentru achiziția de hrană”, informează comunicatul citat.
