Așteptările românilor pentru o creștere salarială în anul 2024 au fost zădărnicite de anunțul făcut de liderii politici Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
În ciuda promisiunilor inițiale, realitatea economică și politică a impus o nouă direcție.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a subliniat importanța eliminării inechităților din sistemul de salarizare, un obiectiv esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totuși, proiectul legii salarizării, aflat în stadiul de pregătire, nu va fi pus în aplicare începând cu 2024. Motivul invocat? Inoportunitatea unei astfel de măsuri în contextul unui an electoral.
Perspectivele guvernamentale: O balanță între dorințe și realități
Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a exprimat o poziție similară. Deși aspirațiile sale erau de a crește atât pensiile cât și salariile, el a recunoscut limitările realității actuale, comparându-se jucăuș cu personajul Harry Potter pentru a sublinia imposibilitatea îndeplinirii rapide a tuturor obiectivelor. Această metaforă evidențiază diferența dintre așteptările publice și capacitățile guvernamentale.
Două aspecte majore sunt în centrul PNRR: eliminarea disparităților din sistemul de pensii și din cel de salarizare. Această reformă necesită un efort concertat la nivelul ministerelor, iar conform lui Ciolacu, legea salarizării va deveni aplicabilă, probabil, începând cu 2025.
Un angajament față de educație: Promisiuni păstrate
Discuțiile despre majorarea salariilor profesorilor ocupă un loc special în acest context. Ciolacu a menționat o creștere salarială deja aprobată de 25%, care s-a dovedit a fi aproape 30% în practică. Aceasta demonstrează un angajament față de sectorul educațional, în ciuda amânărilor generale. Promisiunea făcută profesorilor va fi respectată, chiar dacă aplicarea legii salarizării se va face cu întârziere.
Se planifică întâlniri cu liderii sindicali pentru a discuta modalitățile prin care se pot acoperi așteptările înainte de implementarea noii legi a salarizării. Aceasta reflectă o abordare pragmatică, dar totodată o deschidere către dialog și negociere.
