Deși chimistul și fizicianul John Dalton este creditat pentru dezvoltarea teoriei atomice la începutul secolului XIX, teoria a fost formulată mult mai devreme, acum 2500 de ani, de către un înțelept și filozof indian. În acest articol vom oferi detalii despre Acharya Kanad.
Acharya Kanad, pe numele real Kashyap, s-a născut în anul 600 î.Hr în Prabhas Kshetra, în Gujarat, India. Aflându-se într-un pelerinaj la Prayag, a văzut miile de pelerini care umpleau străzile cu boabe de orez și flori, pe care le duceau la templu. Kashyap a început să adune boabele de orez împrăștiate pe pământ și a fost fascinat de particulele mici. Între timp, oamenii s-au adunat să-l privească pe bărbatul care adună orez de pe stradă.
Înțeleptul a fost întrebat de ce adună boabele de orez pe care nici măcar un cerșetor nu le-ar lua. Acesta le-a răspuns că un bob de orez poate părea lipsit de valoare, dar câteva sute de boabe pot hrăni o persoană. Astfel, mai multe mese vor hrăni o familie, ajungând până la întreaga omenire, care este formată din mai multe familii. Astfel, un singur bob de orez este la fel de important precum toate bogățiile din lume.
După această întâmplare, oamenii au început să îi spună Kanad, deoarece Kan înseamnă „cea mai mică particulă” în limba sanscrită. Kanad a devenit fascinat de lumea nevăzută, dezvoltându-și teoria despre cea mai mică particulă. A început să-și scrie ideile și să le predea și altora. Oamenii l-au numit Acharya, care înseamnă învățătorul sau profesorul. Așadar, traducerea numelui Acharya Kanad este „învățătorul particulelor mici”.
Concepția lui Kanad despre atom
Kanad se plimba cu mâncarea în mână și o rupea în bucăți mici. La un moment dat și-a dat seama că nu poate să mai împartă mâncarea în alte părți, pentru că rămăsese o bucată prea mică. În acel moment, el a conceptualizat ideea unei particule care nu mai putea fi divizată și a numit-o Parmanu sau anu (atom). Acharya Kanad a spus că atomul nu poate fi văzut cu ochiul liber și că atomii sunt legați unii de ceilalți printr-un impuls inerent.
Când doi atomi care aparțin unei clase de substanțe se combină, rezultă o moleculă (dwinuka). Molecula are proprietăți asemănătoare celor doi atomi. Kanad sugerează că diferitele combinații de atomi sunt cele care produc diferite tipuri de substanțe. De asemenea, a prezentat ideea conform căreia substanțele trec prin modificări chimice în funcție de anumiți factori, cum ar fi căldura. Ca exemplu în acest sens, el a vorbit despre coacerea fructelor.
Acharya Kanad a fondat școala de filozofie Vaisheshika (sau Darshan) unde a predat ideile sale despre atom și natura universului. A scris o carte numită Vaisheshik Darshan, unde vorbește despre cercetările sale. A devenit cunoscut ca fiind „părintele teoriei atomice.”Jurnalistul S. K. Arun Murthi crede că teoria lui Kanad este foarte ciudată pentru că nu are echivalent în teoria atomică modernă. În schimb, el crede că teoria aparține domeniului metafizicii.
Școala Vaisheshika vorbește despre cele șapte categorii ale universului: Materie (Dravyam), Calitate (Guna), Acțiune (Karma), Specie generică (Samanya), Trăsătură unică (Vishesha), Inerență (Samavaya) și Inexistență (Abhava). Materia, la rândul ei, a fost divizată în nouă categorii: Pământ, Apă, Lumină, Gaz, Eter, Direcție sau dimensiune spațială, Timp, Minte și Suflet.
În Occident, atomismul apare în secolul V î.Hr., cu filozofiile vechilor greci Leucip și Democrit, însă acestea nu sunt considerate științifice. Încă se discută dacă au fost influențați de cultura indiană sau dacă teoriile au evoluat independent. Se consideră că John Dalton (1766-1844) este cel care a fondat teoria atomică, iar teoria sa este validată de știință pentru că se bazează pe dovezi empirice. De fapt, conceptele folosite în crearea teoriei se bazează pe munca altor oameni de știință. El doar le-a combinat într-o teorie care poate fi măsurată și testată.
John Dalton, portret de Thomas Phillips
„Fiecare obiect al creației este format din atomi care, la rândul lor, se conectează între ei pentru a forma molecule”, a spus înțeleptul indian Acharya Kanad. Teoria sa despre atom este abstractă și se împletește cu filozofia, fiind bazată pe logică și nu pe experiment. Istoricul și indianistul A.L. Basham afirmă: „Teoriile sale sunt explicații imaginative strălucitoare ale structurii fizice a lumii și, în mare măsură, sunt de acord cu descoperirile fizicii moderne”
