CCR a respins sesizarea Guvernului în disputa cu ÎCCJ privind restanțele salariale ale magistraților

Guvernul a pierdut miercuri, 7 octombrie, la Curtea Constituțională (CCR) prima încercare de a scoate din instanțe litigiul cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Curtea a declarat inadmisibilă, cu majoritate de voturi, cererea premierului interimar Ilie Bolojan de a constata un conflict constituțional între Executiv și instanța supremă. Banii cuveniți magistraților se vor discuta, așadar, în continuare în fața judecătorilor.

De ce a respins Curtea sesizarea

Judecătorii constituționali au explicat că mecanismul conflictului constituțional, prevăzut la articolul 146 litera e din Legea fundamentală, nu servește la atacarea unei sentințe și nu face din CCR o instanță de control. Argumentele Guvernului, de la modul în care a fost tratată cererea de recuzare și până la ritmul procesului, caracterul urgent al cauzei, termenul de plată și penalitățile, privesc, în opinia Curții, felul în care a judecat instanța. Asemenea critici se pot aduce doar prin căile de atac prevăzute de lege.

În comunicatul CCR se precizează că Curtea „nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești”. Hotărârea Curții este definitivă și obligatorie, iar motivarea integrală urmează să apară în Monitorul Oficial.

Reacția Înaltei Curți

După decizie, ÎCCJ a transmis că Executivul nu a arătat nicio competență constituțională pe care instanța ar fi preluat-o și nicio atribuție guvernamentală blocată. În opinia instanței supreme, o cauză pierdută nu se poate transforma în conflict constituțional, iar concluzia ei este că „statul de drept este imun la conjuncturi politice”.

Cum a ajuns disputa la CCR

Suma în joc, estimată la circa 4,8 miliarde de lei, include majorări salariale acordate retroactiv prin hotărâri judecătorești și penalitățile aferente. Spre sfârșitul lunii martie, ÎCCJ a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor, printr-o plângere prealabilă, fondurile necesare, iar apoi a dat în judecată cele două instituții la Curtea de Apel București. Pe 5 mai, instanța i-a dat dreptate Înaltei Curți: Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure integral banii pentru drepturile scadente în 2026, dacă e nevoie chiar printr-o rectificare bugetară. Ambele au atacat hotărârea cu recurs.

La 2 iulie, Ilie Bolojan s-a adresat separat CCR. Argumentul Executivului a fost că ține de separația puterilor: bugetul și rectificările lui țin de Guvern și de Parlament, iar o instanță nu poate dicta cum se împart banii publici. ÎCCJ a susținut contrariul, anume că nu construiește bugetul, ci urmărește plata unor drepturi deja recunoscute.

Ce urmează

Decizia de miercuri nu vorbește despre fondul problemei, adică despre dreptul la plată sau despre sumele datorate. Aceste aspecte rămân de tranșat în procesul de la instanțele judecătorești.