CEDO a exclus pentru doi ani un avocat român care a depus citări inventate de inteligența artificială
Avocatul nu mai poate reprezenta sau asista justițiabili la Strasbourg timp de doi ani, după ce observațiile sale conțineau cauze inexistente și paragrafe fictive. Decizia a fost luată pe 13 noiembrie și anunțată miercuri.
Un avocat român nu va mai putea reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) timp de doi ani. Curtea a constatat că observațiile depuse de acesta într-un dosar conțineau trimiteri la jurisprudență generate cu ajutorul inteligenței artificiale, multe dintre ele false. Hotărârea a fost luată pe 13 noiembrie, iar CEDO a făcut-o publică miercuri, 18 noiembrie, printr-un comunicat de presă.
Ce a descoperit Curtea
Hotărârea a venit din partea Camerei care judeca o cerere în care avocatul era unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților. Judecătorii au observat că înscrisul depus de acesta cuprinde numeroase greșeli privind propria jurisprudență a Curții. Printre ele, cauze care nu există, paragrafe inventate atribuite unor hotărâri reale, dar și cauze reale, care nu au legătură cu argumentul susținut sau chiar îl contrazic.
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială la redactare și a numit problemele „inexactități” și „erori de citare”. Camera a apreciat însă că erorile erau multe, se repetau și țineau de fond, deci formau un tipar, nu o simplă neatenție. În opinia ei, explicația avocatului micșora gravitatea situației.
De ce s-a ajuns la excludere
Potrivit comunicatului, avocatul era dator să verifice singur fiecare referință, comparând-o cu baza de date HUDOC, unde se găsește jurisprudența Curții, înainte de a depune documentul. Pentru unele trimiteri nu s-a făcut nicio verificare, iar o mare parte dintre greșeli puteau fi descoperite ușor în HUDOC. Curtea a mai arătat că a trebuit să consume mult timp ca să cerceteze observațiile și să deruleze procedura de excludere, ceea ce a afectat buna înfăptuire a justiției.
Camera a considerat că maniera de lucru a avocatului intră în categoria „circumstanțelor excepționale” din Articolul 44D al Regulamentului Curții, care permite îndepărtarea unui reprezentant. A trimis o propunere motivată președintelui Curții, iar acesta a aprobat-o. Înainte de decizie, Camera a cerut punctele de vedere ale avocatului, ale Guvernului României și ale Uniunii Naționale a Barourilor din România. Baroul Iași a fost și el invitat să răspundă, dar nu a făcut-o.
Ce urmează
Excluderea privește doar acest avocat, unul dintre cei doi reprezentanți ai reclamanților din cauza respectivă. Decizia nu închide definitiv calea: Regulamentul Curții permite ca ulterior să i se restabilească dreptul de reprezentare. Avocatul, reclamanții, Guvernul, UNBR și Baroul Iași au fost informați despre hotărâre și despre motivele ei.
Comunicatul invocă și normele din România, printre care Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic, care cer avocaților să acționeze ca buni profesioniști și să depună o diligență ridicată în fața Curții. Cazul arată că folosirea instrumentelor de inteligență artificială în redactarea actelor juridice nu scutește avocatul de obligația de a verifica personal ce depune la dosar.
Articol redactat cu asistență AI, pe baza surselor indicate; informațiile au fost verificate din cel puțin două surse.




