Decizia Curții Constituționale referitoare la cumulul pensiei cu salariul a generat reacții diverse. În centrul atenției se află președintele acestei instituții, Marian Enache, cu o pensie și un salariu impresionante. El argumenta în trecut că interzicerea acestui cumul încalcă dreptul fundamental la muncă garantat de Carta fundamentală a țării.
Ce pensii și salarii au judecătorii CCR
Interesant de remarcat este faptul că președintele Curții are un salariu lunar de 7.500 de euro, la care se adaugă o pensie specială de 5.000 de euro. Acesta nu este singurul membru al Curții în această situație. De exemplu, Deliorga Cristian primește un salariu de 4.500 euro de la CCR și, în plus, are o pensie specială de 6.600 euro.
În același context, Attila Varga are un venit de 4.500 euro și o pensie specială de 6.500 euro. Astfel, Deliorga ajunge să primească venituri echivalente cu 13 salarii medii pe economie sau 27 de salarii minime.
Mai mult, în ultimii ani, Deliorga a beneficiat de sume suplimentare sub forma „drepturilor salariale restante”. În 2022, a primit 41.000 de lei, în 2021 suma a fost de 70.600 de lei, iar în 2020 a încasat 40.480 de lei de la Curtea de Apel Constanța.
Mai departe, trebuie menționat că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost cea care a sesizat Curtea Constituțională pe tema acestei legi. Sesizarea a avut loc pe 29 iunie, la doar o zi după ce ambele legi, cea a pensiilor de serviciu și cea a cumulului pensiei cu salariul, fuseseră aprobate de Parlament.
„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale.”
Care a fost motivarea deciziei de a de neconstituționalitate la interzicerea legii cumulului pensiei cu salariul
Aceste informații au fost oferite de către Marian Enache, liderul CCR El a subliniat că Parlamentul va trebui să adapteze legea în conformitate cu decizia Curții, adăugând că aceasta are libertatea de a face ajustările necesare potrivit prevederilor deciziei Curții.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat decizia de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) privind controlul de constituționalitate al Legii referitoare la modificările din domeniul pensiilor de serviciu și al Legii nr. 277/2015, care are în vedere Codul fiscal.
În august, CCR a luat în considerare o sesizare venită din partea ÎCCJ legată de schimbările legate de pensiile de serviciu. Marian Enache, conducătorul CCR, a precizat că legea va fi returnată Parlamentului, pentru ca aceasta să fie în conformitate cu decizia Curții.
ÎCCJ a adus în discuție anumite aspecte privind această lege. Conform acestei instanțe, sesizarea vizează integral actul normativ, punându-se accentul atât pe probleme externe legate de constituționalitate, cât și pe cele interne.
În primul rând, ÎCCJ a menționat că legea prezintă un caracter divers și nu respectă principiul unicității legislației. ÎCCJ a afirmat că articolul 1 alin. (5) și art.147 alin.(4) din Constituția României au fost încălcate.
De asemenea, s-a subliniat faptul că nu s-au respectat unele prevederi constituționale, precum art.75 alin.(1) și art.73 alin.(3) lit.l) și n), în legătură cu modul în care cele două Camere ale Parlamentului ar fi trebuit sesizate. Privind aspectul intern, ÎCCJ a evidențiat că actul normativ nu este în concordanță cu art.1 alin.(3) și (5), având în vedere art.53 din Constituție, legat de principiile securității raporturilor juridice, claritatea și previzibilitatea legii și respectarea statului de drept.
Despre ce era vorba în această lege? Camera Deputaților a adoptat un proiect care urma să fie retrimis Senatului. Acesta era legat de modul în care sunt calculate pensiile de serviciu, considerând vechimea în domeniu, ajustarea procentului de calcul în raport cu venitul și armonizarea perioadei minime de contribuție la sistemul general de pensii.
În plus, unele amendamente aduse au fost văzute ca fiind diferite față de forma anterioară adoptată de Senat, ceea ce a generat aceste dezbateri.
Pensiile Speciale: Ce Trebuie Să Știi?
În România, există mai multe categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale, inclusiv magistrații, militarii, diplomații, funcționarii parlamentari, personalul Curții de Conturi și cel aeronautic. Aceste pensii au fost subiect de dezbatere și controversă de-a lungul timpului.
Conform informațiilor oferite de președintele comisiei, Adrian Solomon (PSD), nu se intenționează desființarea acestor pensii. Totuși, planul este să se tranziționeze treptat, într-un mod eșalonat, spre un sistem de pensii pe bază de contributivitate până în anul 2043. Cu alte cuvinte, nu va exista o tăiere bruscă, ci o adaptare graduală la noile reglementări.
În ceea ce privește magistrații, până în 2028, aceștia se vor putea pensiona la fel ca în prezent. Adică, nu există o limită de vârstă, atât timp cât au 25 de ani de vechime. Pensiile lor vor fi calculate la 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Condiții similare se vor aplica și pensionarilor militari pentru următorii cinci ani.
Categorii de pensionari ce pot cumula pensia cu salariul:
- Persoanele cu funcții de autoritate sau demnitate publică, precum și cele pentru care mandatul este definit în Constituție.
- Personalul didactic pensionat și reîncadrat potrivit Legii educației naționale nr.1/2011 și modificărilor ulterioare.
- Persoanele angajate de autoritățile locale pentru îngrijirea vârstnicilor, în baza Legii asistenței sociale nr. 292/2011 și amendamentele ulterioare.
- Persoanele din sistemul public de pensii ce beneficiază de pensie de urmaș și pensie de invaliditate gradul III.
- Personalul medico-sanitar din unitățile sanitare și instituțiile publice.
- Asistenții personali și profesionali, conform Legii nr.448/2006 privind protecția persoanelor cu handicap.
- Asistenții maternali, potrivit Legii nr. 272/2004 referitoare la protecția drepturilor copilului.
- Persoanele cu funcții clericale sau de specialitate artistică.
- Membrii Academiei Române.
Într-o notă separată, s-a menționat că Dorneanu va avea o pensie de 32.000 lei pe lună, în timp ce Tudorel va beneficia de 36.000 lei lunar.
