Cuvântul „supat” din DOOM3 a devenit viral: lingvista Rodica Zafiu explică de ce e în dicționar

Cuvântul „supat”, care în vorbirea populară înseamnă „sub pat”, a devenit viral pe rețelele sociale în ultimele zile și a stârnit numeroase reacții amuzate. Termenul figurează în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), ediția tipărită în 2021, dar are o istorie mult mai veche, potrivit lingvistei Rodica-Ileana Zafiu, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București.

Zafiu a explicat pentru Digi24 că „supat” este atestat în texte din secolul al XIX-lea. Un exemplu este piesa „Barbu Văcărescu, vânzătoriul țării”, de Iordache Golescu, motiv pentru care dicționarele l-au consemnat. În dicționar apare ca substantiv neutru, cu pluralul „supaturi”.

Cum a pornit povestea

Informația s-a răspândit după o postare a Carmenei Ivanov, trainer de dicție la Dicție.ro și autoarea volumului „613 greșeli gramaticale în limba română”. Potrivit Paginademedia, clipul în care ea spune „Pisica s-a ascuns supat! Nu sub pat, ci supat” a depășit 700.000 de vizualizări pe TikTok și un milion pe Facebook și Instagram.

Ivanov a declarat pentru aceeași publicație că a observat cuvântul în timpul unui curs de dicție cu jurnaliști. Paginademedia relatează că termenul se afla în dicționarele limbii române și în ediții anterioare ale DOOM. Mai multe publicații au preluat subiectul, iar Ivanov a spus că „frumos este să acorzi credit celui care a muncit pentru materialul care s-a viralizat”.

De ce apare în dicționar

Potrivit lui Zafiu, DOOM3 consemnează nu doar cuvinte din limba standard, ci și cuvinte populare, regionale sau învechite. Specialiștii iau în calcul frecvența lor, folosirea în contexte diferite și prezența în texte scrise. Prezența unui cuvânt în dicționar nu înseamnă că el este recomandat în limba standard de azi, a subliniat lingvista.

Alături de „supat”, publicul a remarcat și alte cuvinte din dicționar:

• „colivăreasă” – femeia care pregătește sau vinde colivă, cu pluralul „colivărese”;
• „căpșunar” – termen asociat cu românii care au lucrat la cules de căpșuni în străinătate, mai ales în Spania, uneori cu nuanță peiorativă;
• „vamaioți” – oamenii care frecventează Vama Veche, formație asemănătoare cu „mangalioți”, derivat de la Mangalia.

Explicația fonetică

Forma „supat” are și o explicație din vorbirea curentă. Zafiu arată că, în vorbirea rapidă, „b” și „p” de la granița dintre cuvinte se contopesc și se aude un singur sunet, fenomen cunoscut în lingvistică drept sandhi. Ivanov a oferit o explicație apropiată: cele două consoane sunt explozive și greu de pronunțat când se află alături, așa că vorbitorii „înghit” de obicei „b”-ul.

Ivanov a mai spus că partea bună a episodului este că, pentru o zi, „România a vorbit despre gramatică”. DOOM3 poate fi consultat gratuit online, pe site-ul Institutului de Lingvistică al Academiei Române.