Joi, 18 ianuarie 2024, granița dintre România și Ucraina a fost luată cu asalt de un protest neașteptat. De azi dimineață, fermierii și transportatorii români au blocat trecerea Halmeu-Diakove, creând o situație tensionată.
Această acțiune a venit ca răspuns la multiple probleme, incluzând costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare exorbitante, măsurile de protecție a mediului impuse de Uniunea Europeană și concurența din partea produselor agricole importate din Ucraina. Acestea sunt doar câteva din picăturile care au umplut butoiul de nemulțumiri al acestor profesioniști.
Protestatarii au venit cu revendicări stringente. Ei au cerut un moratoriu la rambursările de credite, plăți mai rapide ale subvențiilor și linii separate la granițe și în portul Constanța pentru camioanele din UE și cele din afara UE, inclusiv Ucraina. Aceste cerințe evidențiază frustrarea și disperarea cu care se confruntă sectorul agricol și cel de transport mărfuri din România.
Blocada, caracterizată prin folosirea unor mașini agricole mari, a provocat un impact imens. Această măsură a avut ca rezultat suspendarea temporară a traficului de camioane care părăseau Ucraina, pentru a evita blocarea autoturismelor.
„Blocada este efectuată cu ajutorul unor mașini agricole mari”, a declarat serviciul vamal de stat ucrainean. „Traficul de camioane care părăsesc Ucraina a fost temporar suspendat pentru a preveni blocarea mașinilor de pasageri. Durata blocadei încă nu este cunoscută”, au adăugat pe aplicația de mesagerie Telegram.
Importanța porturilor românești de la Marea Neagră pentru exporturile agricole ucrainene este de necontestat, mai ales în contextul blocadei parțiale a Mării Negre de către Rusia și provocările logistice ale tranzitului prin granițele terestre ucrainene cu UE.
Mai mult aceasta își regăsește se pare ecou și în recenta a blocadă similară, făcută de către transportatorii polonezi la unele treceri de frontieră ucrainene. Ei au îndreptat acest protest împotriva ceea ce ei percepeau ca o concurență neloială din partea transportatorilor ucraineni.
Aceste acțiuni vin cu implicații vaste. Protestul reflectă tensiuni economice și politice mai largi din țara noastră, ce au stat foarte mult timp ascunse sub preș. În special în ceea ce privește piețele agricole și logistica de transport.
Măsurile de mediu ale UE și impactul lor asupra economiilor locale reprezintă un punct de dispută extrem de aprins pe întreg continentul european. Situația subliniază provocările continue în relațiile UE-Ucraina, în special în contextul comerțului și concurenței.
Activitățile Rusiei în regiunea Mării Negre, cu siguranță nu ajută această situație. Aceste blocade au efecte în lanț care afectează țările vecine precum și activitățile lor economice.
Acest eveniment nu este doar un simplu protest, ci un simbol al tensiunilor acumulate și al provocărilor cu care se confruntă agricultorii și transportatorii din România din ultimii ani încolo.
Guvernul se luptă să găsească o soluție la asediul necontenit al fermierilor și transportatorilor
Pe 17 ianuarie 2024, România a fost martora continuării protestelor din partea transportatorilor și fermierilor, proteste care au intrat în cea de-a opta zi. Aceste manifestații au dus la blocarea unei benzi de drum național în Afumați și la formarea unei cozi lungi de aproximativ 20 de kilometri de camioane la Vama Siret, la ieșirea din Ucraina.
Protestatarii au avut discuții cu premierul Marcel Ciolacu, axându-se pe probleme precum plafonarea costurilor RCA pentru șoferii profesioniști.
În cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai Confederațiilor din sectorul transporturilor, premierul Ciolacu a anunțat că Guvernul va aproba în ziua următoare un pachet de măsuri negociate cu transportatorii și fermierii.
La întâlnirea Guvernului cu reprezentanții transportatorilor s-au discutat mai multe probleme, inclusiv decontarea transportului elevilor și restituirea parțială a accizei pe carburant către operatorii de transport.
Protestele din România reflectă tensiunile și frustrările acumulate în societate. Revendicările protestatarilor, care au inclus 76 de puncte emise marți, sugerează o tendință către populism și o neîncredere totală în instituțiile statului.
Aceste proteste sunt diferite de cele anterioare prin faptul că în stradă nu sunt bugetari, ci reprezentanți ai mediului privat. Reacția instituțiilor față de aceste proteste a arătat, potrivit analiștilor, o deprofesionalizare și tentații autoritariste, precum și o lipsă de respect pentru regulile democrației.
