Home > Cultură > Istorie > Johannes Gutenberg, omul celebrat astăzi de Google
Istorie Premium

Johannes Gutenberg, omul celebrat astăzi de Google

Johannes Gutenberg, omul celebrat astăzi de Google

Johannes Gutenberg, pe numele întreg Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, a avut astăzi parte de un mare privilegiu. Google a făcut un Doodle special pentru el, fiind un omagiu adus inventatorului german. Este recunoscut pentru inventarea unui nou tip de tipografie și o cerneală specială, pe bază de uleiuri. Pe lângă această invenție, bărbatul a fost și un bijutier destul de priceput.

A venit pe lume în anul 1400, în Mainz, Germania și a murit pe 3 februarie 1468, în același oraș. S-a născut într-o familie bogată, părinții săi lucrând cu aurul. Nu se cunosc prea multe informații despre copilăria lui, însă este sigur că a lucrat ca aurar în orașul lui natal. Cel mai probabil această meseria a fost învățată de la părinți și s-a transformat într-o pasiune pentru bijuterii. A făcut și o descoperire în acest domeniu, despre care puțini știu. Johannes Gutenberg a inventat o nouă tehnică de lustruire a pietrelor prețioase. În lume el a ajuns celebru pentru invenția unui nou tip de tipografie, cu ajutorului căreia a reușit să producă la scară largă cea mai cumpărată carte din lume, Biblia.

În anul 1428, meșteșugarii au pornit o revoltă împotriva nobililor, iar familia lui Johannes Gutenberg a fost exilată în orașul care astăzi este recunoscut drept Strasbourg, Franța. Aici începe să facă cercetări cu privire la tipografie. A reușit să descopere o metodă inedită care i-a adus faima la nivel global, fiind astăzi cunoscut drept inventatorul tipografiei la scară largă. O parte din invenția germanului a fost făcută în urmă cu mulți ani în China, dar nu se știe exact dacă acesta a știut sau a conceput el întreaga tehnică.

Inventarea tipografiei la scară largă

Johannes Gutenberg a început să studieze acest segment prin 1430, după ce a fost exilat din orașul său natal. În locul blocurilor de lemn folosite de chinezi, germanul a optat pentru metal. A fabricat câte o piesă pentru fiecare literă și caracter, iar acest lucru s-a dovedit a fi mult mai practic în comparație cu ceea ce era în acel moment pe piață. În 1448 s-a întors în Mainz, unde a continuat lucrul la invenția sa. Fiind o perioadă destul de grea, inventatorul a început să se confrunte cu o serie de probleme financiare, așa că a fost nevoit să împrumute bani pentru a cumpăra materialele necesare producerii tipografiei.

În anul 1455, pe 23 februarie, Johannes Gutenberg se poate lăuda cu prima sa lucrare produsă la scară largă, Biblia. Inventatorul nu era un așa bun afacerist, în plus, încă nu reușise să scape de datoria pe care o avea la Johann Fust, un finanțator din Mainz. Acesta din urmă l-a dat în judecată pe inventator și a reușit să câștige și el o parte din tipografie, fiind la mijloc și banii săi. După toată această tevatură, Gutenberg tipărește o nouă carte, de data aceasta fiind vorba despre ceva mult mai deosebit, folosind și o serie de culori pe bază de ulei, inventate de el.

„Psaltirea” este cea de-a doua carte tipărită în masă, dar aceasta nu avea semnătura celebrului inventator. La tipografie erau trecuți Fust și ginerele său, Schoffer. Istoricii și-au dat seama destul de ușor că nu se putea ca ei să fi realizat o așa minunăție, iar cel mai probabil lucrarea aparține tot lui Johannes Gutenberg, care a lucrat pentru afaceriști. Psaltirea a fost tipărită cu sute de litere inițiale în două culori, fiind folosită o metodă ingenioasă, cu totul nouă. În blocurile metalice erau puse mai multe culori pe bază de ulei.

Viața lui Johannes Gutenberg după ce a inventat tipografia

Așa cum spuneam mai sus, Gutenberg era un foarte bun inventator, însă nu și afacerist. Orașul Mainz a fost destituit de arhiepiscopul Adolph al II-lea, iar afacerile au picat. Mulți oameni au fugit în alte orașe, însă inventatorul a preferat să rămână în orașul său natal. Problemele financiare au început din nou să apară, iar lucrurile se schimbă abia în 1465, când arhiepiscopul îi oferă titlul de „Domn al curții”. Johannes Gutenberg începe să fie plătit pentru munca sa și continuă activitatea în tipărirea cărților. Această perioadă devine din nou una mai puțin cunoscută. Nu se știe câte lucrări a reușit inventatorul german să tipărească deoarece acesta nu s-a semnat pe niciuna.

Ultimii ani ai vieții lui Johannes Gutenberg nu sunt cunoscuți în totalitatea. Inventatorul a fost o persoană destul de discretă, așa că ceea ce s-a întâmplat spre sfârșitul vieții sale sunt mai mult niște zvonuri. Se spune că celebrul inventator german a orbit complet cu doar câteva luni înainte să își găsească sfârșitul. Pe 3 februarie 1468 s-a stins din viață și a fost înmormântat la Mănăstirea din orașul apropiat, Eltville, Germania.