România se află la un moment de răscruce în ceea ce privește politica de salarizare a bugetarilor, cu o nouă lege a salarizării care promite să aducă schimbări semnificative în modul în care sunt remunerați angajații statului.
Această reformă, aflată în centrul unor negocieri aprinse între Ministerul Muncii, sindicate și patronate, este concepută pentru a redefini structura salarială a bugetarilor, introducând un sistem de remunerare care îmbină o componentă fixă cu una variabilă, bazată pe performanță. Cu toate acestea, în spatele promisiunilor de echitate și meritocrație se ascunde o capcană care ar putea să diminueze considerabil veniturile unei anumite categorii de angajați ai statului.
Noua legislație propune un model de salarizare în două părți: una fixă, garantată lunar, și una variabilă, determinată de îndeplinirea unor criterii de performanță. Această abordare își propune să stimuleze eficiența și dedicarea în rândul bugetarilor, garantând în același timp o bază salarială stabilă.
Pe lângă aceasta, legea introduce și posibilitatea acordării unor sporuri, limitate însă la un plafon maxim de 20%, și stabilește o ierarhizare strictă a salariilor, niciun angajat al statului nefiind remunerat peste nivelul salariului președintelui țării. Autoritățile promit că aceste măsuri vor contribui la eliminarea inechităților salariale și vor oferi un impuls meritat celor care își îndeplinesc cu succes atribuțiile.
O Capcană pentru Cei cu Multe Sporuri
Cu toate aceste avantaje, un aspect controversat al noii legi este efectul său asupra angajaților care, în prezent, beneficiază de multiple sporuri. Aceștia ar putea vedea o reducere semnificativă a veniturilor odată cu limitarea sporurilor la 20%. Bogdan Glăvan, profesor de economie, avertizează despre riscul pe care îl reprezintă această schimbare pentru bugetarii cu venituri suplimentate de sporuri succesive, cum ar fi cele pentru condiții vătămătoare sau de radiații.
Așadar, pentru unii, noua legislație aduce mai multe întrebări decât răspunsuri, punând presiune pe necesitatea unei implementări echitabile și transparente.
În pofida promisiunilor guvernamentale de îmbunătățire a sistemului salarial și de creștere a eficienței în sectorul bugetar, multe detalii ale noii legi rămân încă neclare. Deși forma finală a legislației este așteptată să fie gata în cursul acestui an, după o amânare față de termenul inițial din 2023, întrebările legate de impactul său real asupra veniturilor bugetarilor persistă.
În plus, România investește sume considerabile pentru consultanță, cu taxe în valoare de 40,75 de milioane de euro plătite Băncii Mondiale, care sugerează și o reevaluare a sistemului de impozitare, cu facilități pentru familiile numeroase și scăderea impozitelor pentru veniturile medii.
