De la începutul lunii septembrie, aproximativ 550.000 de angajaţi vor resimți o scădere a salariilor cu 780 de lei, consecință a eliminării treptate a facilităţilor fiscale din sectorul construcțiilor, potrivit BNS (Blocul Național Sindical). Acest demers face parte dintr-un acord cu sectorul de construcții, angajamentul Guvernului de a elimina facilitățile fiind programat a se întinde între anii 2025 și 2028.
Ramona Văleanu, reprezentantă BNS, a precizat că salariul minim net în construcţii se va diminua în urma eliminării acestor facilităţi. „Din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 de lei, impozitul pe venit încă 230 de lei, contribuţia asigurătorie pentru muncă 90 lei. Deci, în urma eliminării facilităţii, salariul minim net a lucrătorilor se va diminua cu 780 lei,” a explicat Dumitru Costin.
Consecințele eliminării facilităţilor fiscale
Datele furnizate de Federaţia Generală a Sindicatelor „Familia” arată că aproape jumătate de milion de angajați, care beneficiază în prezent de aceste facilităţi fiscale, vor fi afectați. Dintre aceștia, aproximativ 100.000 lucrează în industria producătoare de materiale de construcţii, iar contribuţia lor la Fondul de pensii este de 5,61 de miliarde de lei pe an.
Efectele facilităţilor, așa cum au fost ele descrise de sindicaliști, sunt multiple și complexe. Acestea includ reducerea evaziunii în construcţii, investiţii în dezvoltarea profesională a angajaţilor, creşterea volumului activităţii în construcţii, care a dus la colectarea de taxe mai mari în sector, majorarea ponderii sectorului în PIB, încetinirea exodului forţei de muncă către alte ţări din Europa, dar şi readucerea lucrătorilor români acasă.
Dacă facilităţile vor fi eliminate, sindicaliştii semnalează consecințe negative majore: creșterea cazurilor de muncă nedeclarată sau sub-declarată, decelerarea creșterii sectorului și a contribuției sale la PIB, întârzieri la proiectele prin Planul Național de Redresare și Reziliență sau lucrări de proastă calitate. De asemenea, se anticipează că se vor înregistra reduceri ale capacității de absorbție a fondurilor europene cu aproximativ 20% până în 2030 și că lucrătorii calificați vor emigra spre alte țări din UE.
Posibile soluții propuse de BNS
Reprezentanții BNS consideră că renunțarea la facilitățile fiscale ar putea fi compensată prin mai multe măsuri, printre care: negocierea și încheierea unui contract colectiv de sector, ajustarea alocărilor financiare pentru lucrările de investiții finanțate de stat sau din fonduri europene, pregătirea unei politici salariale a sectorului pentru următorii ani, modificarea legislației achizițiilor publice și introducerea de clauze sociale sau pregătirea unui pachet de măsuri pentru reducerea muncii la negru și la gri în sector, inclusiv introducerea cardului lucrătorilor din Construcții.
Însă preşedintele BNS, Dumitru Costin, a adus în discuție un subiect mai larg, acuzând că România nu a avut în ultimii 33 de ani „vreo preocupare” legată de politici publice care să vizeze cetăţenii în vârstă de muncă. El a afirmat că România nu dispune de un sistem care să ofere informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă.
