Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că planurile sale pentru economia României includ generarea a 225 de miliarde de lei anual pentru bugetul național.
El susține că 75 de miliarde de lei dintre acestea reprezintă privilegii, iar 150 de miliarde de lei sunt atribuite evaziunii fiscale. Acest anunț a venit în ipostazaîn care România își dorește să-și solidifice locul pe scena europeană și să facă progrese semnificative în termeni de reformă fiscală și creștere economică.
Ciolacu a insistat că România „nu își mai permite” facilități și „privilegii” care totalizează sume considerabile, alocând o atenție specială combatării evaziunii fiscale și optimizării sistemului fiscal pe baze mai echitabile. El a remarcat că există un paradox în care România are una dintre cele mai mari impozitări a muncii din Europa, dar, în același timp, unul dintre cele mai reduse niveluri de taxe și impozite pe capital. Această discrepanță arată o nevoie imperativă de echilibrare și justiție fiscală, iar Ciolacu pare determinat să rezolve această problemă.
O serie de măsuri fiscale-bugetare au fost discutate și finalizate, multe dintre acestea reflectând propunerile partenerilor sociali, sindicatelor, ONG-urilor și administrației locale. Acestea vizează o gamă largă de aspecte, de la impozitarea minimă pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50.000.000 de euro, până la reglementări fiscale pentru microîntreprinderi și reevaluarea facilităților fiscale pentru diferite sectoare economice.
Ciolacu și-a manifestat, de asemenea, angajamentul ferm că, în calitate de premier, va pune interesul național al României deasupra intereselor grupurilor profitabile și va asigura că România nu își va pune în pericol obiectivele strategice, precum aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și accesarea fondurilor europene.
Creșterea Salariului Minim și Investiții Publice
Premierul a mai menționat că bugetul țării se bazează în mare parte pe taxele plătite de salariați și pe investițiile publice. O măsură-cheie a guvernului este creșterea salariului minim cu 10%, o mișcare ce vizează ameliorarea condițiilor de trai pentru aproximativ 2 milioane de oameni.
În același timp, o reformă majoră și ambițioasă a aparatului bugetar este pe cale de a fi implementată. Aceasta presupune desființarea unui număr semnificativ de posturi de conducere și optimizarea structurii administrative. Totodată, premierul își propune să stimuleze investițiile străine în țară și să asigure un mediu fiscal și economic propice pentru dezvoltarea afacerilor și pentru crearea de noi locuri de muncă.
Alte măsuri includ revizuirea reglementărilor fiscale pentru sectorul construcțiilor, sectorul agricol și industria alimentară, și majorarea accizelor pentru alcool, băuturi alcoolice și produse din tutun începând cu 1 ianuarie 2024.
