Pensionarii au dreptul la pensie dacă se angajează. Legea care împiedică Cumulul Pensie-Salariu a primit respins la CCR

Curtea Constituțională a hotărât că legea care interzicea cumulul pensie-salariu încalcă principiile Constituției României. După examinarea sesizării de la Înalta Curte de Casație și Justiție, CCR a stabilit că această lege contravine dreptului la muncă, un drept fundamental asigurat de Constituție.

Acest verdict a venit ca răspuns la o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe lângă această decizie majoră, președintele CCR, Marian Enache, a subliniat de ce această lege nu corespunde cu principiile noastre constituționale.

Conform domniei sale, interdicția de a cumula pensia cu salariul încalcă dreptul fundamental la muncă, o valoare protejată de Constituție. Deci, urmează ca legea să fie reanalizată de Parlament, care trebuie să o alinieze cu hotărârea Curții.

Parlamentul, având libertate în procesul de legiferare, va trebui să ajusteze această lege în conformitate cu directiile Curții. Desigur, toate aceste detalii vor fi oficializate și publicate în Monitorul Oficial, pentru a informa cetățenii asupra schimbărilor și a respecta transparența procesului.

Un alt aspect important este motivele pentru care Înalta Curte a contestat această lege. Ei au identificat unele probleme atât externe, cât și interne ale actului normativ. Unele dintre aceste probleme au fost legate de caracterul heterogen al legii și de nerespectarea anumitor principii constitutionale.

În plus, au fost semnalate probleme legate de respectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului, dar și aspecte care privesc claritatea și previzibilitatea legii.

Ce salarii, pensii și venituri au judecătorii de la CCR: Cine împarte parte își face

Decizia recentă luată de judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) privind cumulul pensie-salariu nu a venit ca un șoc. Mulți dintre cei care urmăresc activitatea acestei instituții pot observa clar un interes financiar al judecătorilor care iau decizii, mai ales când analizăm veniturile judecătorilor implicați:

• Cristian Deliorga, spre exemplu, a primit un salariu anual de 283.980 lei în 2022. Pe lângă acest venit, a avut și alte surse, cum ar fi drepturile salariale restante de la Curtea de Apel Constanța, în valoare de 41.384 lei, și o pensie de 377.304 lei.
• De asemenea, Gheorghe Stan a avut un salariu de 279.330 lei în 2022 de la CCR. Printre veniturile sale suplimentare se numără 4.667 lei de la Inspecția Judiciară București și 2.727 lei de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București.
• Livia-Doina Stanciu a avut un salariu în creștere în 2022, primind 372.323 lei de la CCR, comparativ cu 290.640 lei în 2021. De asemenea, a beneficiat de o pensie de 461.880 lei și a primit diferențe salariale restante de 4.385 lei de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Elena-Simina Tănăsescu a primit un salariu de 290.688 lei în 2022, iar pe lângă aceasta, a avut și alte venituri, cum ar fi 12.690 lei de la Universitatea din București și 7.440 lei din drepturi de proprietate intelectuală. A mai avut și venituri din dobânzi bancare, în sumă de 2.300 lei.
• Attila Varga, cu un salariu de 290.640 lei în 2022, a beneficiat și de o pensie de serviciu în valoare de 420.000 lei. A avut și venituri de 48.395 lei de la Universitatea Sapientia Cluj și 834 lei de la Asociația Mathias Corvinus Collegium.
• În ceea ce o privește pe Mihaela Ciochină, numită în funcție în 2022, aceasta a avut un salariu de 157.372 lei de la CCR, o indemnizație de 107.319 lei de la Administrația Prezidențială și o pensie anuală de 120.000 lei.

Luând în considerare aceste date, este evident că unii judecători ar fi avut un interes direct în a nu susține o lege care le-ar fi afectat veniturile. În același timp, publicul larg își exprimă nemulțumirea față de situația actuală, considerând că există o nevoie reală de reglementare în această zonă pentru a facilita accesul tinerilor la locurile de muncă și a reduce sarcina administrativă.

Ce prevede această lege care interzice cumulul pensie-salariu

Actul normativ menționat abordează situația persoanelor care își desfășoară activitatea în cadrul anumitor entități de stat sau locale și care, în același timp, beneficiază de pensie. Acest act propune două aspecte principale:

1. Opțiunea de a continua activitatea sau de a înceta activitatea în contextul beneficiului de pensie:
   • Persoanele vizate au obligația de a se pronunța, în scris, într-un termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, dacă doresc să continue să lucreze în cadrul actualului lor loc de muncă sau dacă doresc să înceteze contractul/raportul de serviciu.
   • Continuarea activității se bazează pe cererea aprobată de angajator și necesita acordul anual al acestuia.
2. Suspendarea pensiei în cazul încadrării într-o nouă activitate:
   • Pensionarii care aleg să lucreze în cadrul entităților menționate în actul normativ își vor avea suspendată plata pensiei pe perioada în care desfășoară această activitate.

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat actul normativ ca fiind neconstituțional. Motivele specifice ale acestei decizii depind de argumentația adusă de CCR, pe care nu o avem în textul furnizat.

De obicei, CCR analizează actele normative în raport cu prevederile Constituției și cu principiile generale ale dreptului pentru a determina dacă acestea încalcă sau nu drepturile fundamentale ale cetățenilor sau principii constituționale.

Conform legislației în vigoare, există o serie de categorii profesionale și funcții care pot cumula pensia cu salariul pe bază de excepție. Enumerăm în continuare aceste categorii:

1. Persoane în funcții de autoritate sau demnitate publică: Aici intră în discuție persoanele alese în funcții care au o anumită autoritate, precum și acelea pentru care durata mandatului este clar definită în Constituție.
2. Domeniul Educațional: Personalul didactic de predare pensionat, care se reîncadrează conform legii, poate cumula pensia cu salariul.
3. Domeniul Sănătății și Asistenței Sociale: Acesta include mai multe categorii, precum personalul de îngrijire angajat de autoritățile locale, personalul medico-sanitar din unitățile medicale și asistența medico-socială, precum și personalul din instituțiile sau autoritățile publice.
4. Alte categorii profesionale: Asistenții personali conform Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistenții maternali, persoanele care ocupă funcții clericale sau de specialitate artistică, precum și membrii Academiei Române.