România a primit un mesaj clar și fără echivoc: este obligată să recunoască și să protejeze familiile formate din persoane de același sex.
Această obligație a fost reiterată de Colegiul de judecători ai Marii Camere, care a respins contestația depusă de Guvernul României în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și a altor 20 de familii împotriva României.
În consecință, cum arată organizația ACCEPT, decizia CEDO emisă în mai a acestui an rămâne definitivă, și, așadar, se consolidează și obligația Guvernului și Parlamentului României de a adopta măsuri urgente pentru protecția și recunoașterea legală a tuturor familiilor.
„Nu există alte modalități prin care statul să poată evita obligațiile sale față de cetățenii săi. Este timpul ca România să facă mișcarea logică și naturală, o mișcare pentru care majoritatea cetățenilor se simt pregătiți”, menționează ACCEPT.
Impactul Asupra Cetățenilor și Societății
Zeci de mii de români au urmărit cu speranță verdictul Colegiului de judecători ai Marii Camere, format din reprezentanți ai statelor membre, în urma deciziei Guvernului de a amâna aplicarea deciziei CEDO care îl considera responsabil pentru încălcarea Articolului 8 al Convenției Europene, referitor la viața de familie.
Rezoluția a fost clară și concisă, subliniind valorile europene și principiile comune majorității statelor membre.
În ciuda acestei clarități, realitatea reflectă că fiecare zi de întârziere a adus prejudicii tangibile cuplurilor de același sex. Atitudinea indiferentă a statului român a afectat nu doar familiile LGBT, ci și imaginea României la nivel internațional. ACCEPT subliniază că nepăsarea statului afectează România în diverse moduri.
Este esențial de reținut că cetățenii care suferă cel mai mult sunt cei care sunt lăsați fără protecție și recunoaștere în pofida faptului că formează familii bazate pe dragoste și respect mutual și își îndeplinesc toate obligațiile și responsabilitățile față de stat. În lipsa legislației adecvate, persoanele LGBT trăiesc în incertitudine și invizibilitate.
Probleme concrete apar în situații de criză. De exemplu, partenerii nu au dreptul de a se vizita reciproc la spital, nu pot moșteni bunurile comune, și nu pot beneficia de asigurarea de sănătate a partenerului dacă unul dintre ei nu are venit.
Migrație și Exod
O componentă crucială a exodului care afectează România este direct corelată cu poziția statului față de drepturile omului. Numeroși români au ales să părăsească țara în ultimii trei decenii pentru a-și putea întemeia o familie, lăsând în urmă familiile lor de origine.
„Eforturile statului român de a mai amâna recunoașterea și protecția familiilor noastre au eșuat. Nu există nici un motiv real care să poată fi invocat pentru a justifica continuarea discriminării prin lege într-un stat democratic. Familiile noastre sunt parte integrantă a societății și merită să fie tratate egal și protejate legal fără întârzieri!”, afirmă Florin Buhuceanu și Victor Ciobotaru, reprezentând una dintre cele 21 de familii care au acționat România în judecată la CEDO.
