Home > Cultură > Literatură > Siri Hustvedt, O vară fără bărbați – Mi-am dat seama că era o persoană pe care o idealizasem de la distanță
Literatură Premium

Siri Hustvedt, O vară fără bărbați – Mi-am dat seama că era o persoană pe care o idealizasem de la distanță

Siri Hustvedt

Siri Hustvedt (n.1955, Northfield, Minnesota) a urmat cursurile colegiului St. Olaf din Northfield până în 1977. A studiat apoi la Columbia University din New York, unde și-a susținut și doctoratul în literatură engleză în anul 1986. Între timp începe să scrie literatură și debutează în 1978 cu un poem publicat în Paris Review. În 1982 Siri Hustvedt s-a căsătorit cu prozatorul Paul Auster. În același an publică volumul de poeme Reading to You, după care începe să scrie proză. Două dintre povestirile sale au fost incluse în antologiile anuale Best American Short Stories din 1990 și 1991, iar ulterior i-au apărut romanele The Blindfold (1992), The Enchantment of Lily Dahl (1996), What I Loved (2003) și The Sorrows of an American (2008; Tristețile unui american, Polirom, 2013). Pe lângă scrierile de ficțiune, Siri Hustvedt a mai publicat și câteva volume de eseuri. În 2011 îi apare romanul The Summer Without Men (O vară fără bărbați), care a fost nominalizat la Prix Femina, urmat de The Blazing World (2014) și Memories of the Future (2019). Până în prezent scrierile lui Siri Hustvedt au fost traduse în peste treizeci de limbi.

Într-o zi o prietenă m-a întrebat dacă am citit cartea O vară fără bărbați. Și tot așa în mod surprinzător primesc recent din partea ei prin curier cartea despre care mă întrebase. O desprind din carton și o așez în lumină. Are o copertă sugestivă, așa cum veți vedea. Este o femeie așezată pe un geamantan, pe o stâncă, între munți, lecturând.

Într-o zi Mia sau „I am”, cum își zice ea la un moment dat, este protagonista în plină răbufnire după ce soțul ei Boris îi anunță „Pauză” după 30 de ani de căsnicie. Așa că aceasta este vestea care lansează o adevărată dramă în viața femeii ajunsă în pragul maturității. Fiica lor Daisy nu este prezentă decât nuanțat în anumite secvențe narative și nu aflăm foarte mult din ceea ce înseamnă poziția sa în legătură cu acest eveniment. Apare, precum alte personaje, în momentele cheie. Problemele Miei Fredricksen încep acolo unde aflăm că de fapt este înșelată.

O vară fără bărbați ( Traducere din limba engleză și note de Veronica D. Niculescu, Polirom, 2021) este titlul unui roman scris la persoana I din perspectivă feminină. Și ține să evidențieze dramele unui mariaj care eșuează într-o clipă prin trădarea unuia dintre cei doi membrii ai cuplului. Mia este o femeie puternică, dar într-adevăr nu trece peste separarea de soțul său. În timpul în care el nu e, ea începe să aranjeze lucrurile în casă, face curățenie două zile și apoi se refugiază în zona în care se află mama sa pentru a o ajuta, așa se face că ajunge să petreacă timpul cu femei care au mult mai multă experiență de viață. Întâlnește o femeie de peste 100 de ani și are șansa să discute cu ea despre problemele dintre bărbați și femei. Discută și cu mama sa care îi mărturisește că și tatăl său a avut la un moment dat sau și-a dorit să aibă o aventură cu o anumită femeie.

Aflăm un spațiu al femeilor, ocrotit și în care nu se pot insera bărbați. Astfel că Mia are timp să realizeze că anumite evenimente sunt ciclice în relații, că nu este singura care s-a confruntat cu o asemenea situație, că nu există un eveniment care să pericliteze soarta cuplului, că pur și simplu unele emoții se devalorizează în timp, că dragostea se deteriorează, că uneori a experimenta pare să fie tentant, și exact asta se și întâmplă. Pare că e o întrunire a unor femei pentru care monogamia e o dovadă de loialitate și pe aceasta se pot întemeia multe dintre idealurile unei căsnicii fericite. Dar Mia nu se regăsește în sfaturile altora, sau în poveștile de viață ale altora. Mia scrie poezii, este poetă, decide să ofere lecții de scriere unor eleve și organizează lecții la care vin adolescente. Bineînțeles că aici iar se întâlnesc nelipsitele probleme sociale, chiar și în poeme, fetele aduc ceea ce ele au trăit, ceea ce ele cunosc, frica, rușinea, neputința și toate acele sentimente negative cu care au fost crescute.

De ce îmi place Siri Hustvedt? Pentru că a scris cartea excepțională O vară fără bărbați de unde poți afla numele unor mari poeți pe care nu-i știai, pentru că poți afla cât de mult suferă o femeie când soțul ei se îndrăgostește de altcineva, dar poți găsi în personajul Miei o forță care trece peste orice și se ridică la suprafață să reușească să reclădească ceea ce a fost distrus, dar nu alege să se arunce în brațele altcuiva, pentru că îi lipsește soțul ei și alege să nu se mintă. Așa că face tot ce poate mai frumos și mai productiv pentru sufletul ei. Dacă se mai întoarce vreodată Boris, veți afla numai și numai dacă veți citi cartea. Veți afla că nu sunteți singurele care au trecut prin căsnicii eșuate, sau relații eșuate. Veți afla că femeile au puterea de a se regenera no matter what.

O vară fără bărbați, aici!

Citeste si