Direcția Națională Anticorupție (DNA) a luat o decizie importantă în cazul Ioana Băsescu – Elena Udrea, depunând recent recurs în casație.
Această acțiune vine în urma verdictului definitiv dat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe 11 iulie, prin care procesul penal a fost încheiat în urma aplicării deciziilor Curții Constituționale privind prescripția.
Procurorii DNA au ajuns la concluzia că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care permite magistraților români să ignore deciziile Curții Constituționale și ale ÎCCJ referitoare la prescripție și să nu mai închidă dosarele penale, se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă.
În primă instanță, Ioana Băsescu a primit o condamnare de 5 ani, iar Elena Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni de corupție.
Opiniile juridice față de impactul deciziei CJUE
Există opinii diferite în mediul juridic cu privire la impactul deciziei CJUE, conform G4Media. Unii magistrați consideră că această decizie se aplică strict în cazurile de fraude cu fonduri europene, evaziune fiscală și contrabandă, deoarece CJUE a analizat o sesizare a Curții de Apel Brașov privind aceste infracțiuni.
Pe de altă parte, alți magistrați susțin că decizia CJUE se aplică și în dosarele de corupție, deoarece hotărârea vorbește despre riscul de impunitate în fața legii prin aplicarea deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Totodată, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România a promis să lupte împotriva corupției, nu doar a fraudelor cu fonduri europene.
Dezbaterea privind prescripția în dosarele penale
Decizia CJUE a eliminat interpretarea Înaltei Curți conform căreia deciziile Curții Constituționale privind prescripția reprezintă o lege penală mai favorabilă și retroactivează până la intrarea în vigoare a noului Cod penal în 2014, conform surselor citate. Argumentația CJUE este valabilă și în cazul dosarelor de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene.
Există cel puțin trei cauze similare pe rolul CJUE, C-74/23, C-75/23 și C-131/23, în care Curtea a fost întrebată de Curtea de Apel Brașov dacă poate să nu aplice deciziile Curții Constituționale și ale ÎCCJ privind prescripția și în dosarele de corupție.
Peste 5.000 de dosare, inclusiv cele cu inculpați celebri și cu decizii de condamnare în primă instanță, au fost închise deoarece faptele s-au prescris în urma aplicării deciziilor Curții Constituționale și ale ÎCCJ. Aceste decizii suveraniste au dus la prescrierea mai rapidă a faptelor penale în perioada 2014-2022.
