„Am fost angajat în ceva mai neplăcut decât spionajul, într-o subversiune ideologică foarte rar explicată de către mass-media dumneavoastră, asta pentru că mass-media face parte din acest proces.”
Acesta este unul dintre citatele care m-a făcut să arunc o privire mai atentă asupra jurnalistului rus Yuri Bezmenov, cunoscut sub pseudonimul Tomas David Schuman. Yuri Bezmenov a fost un agent propagandist al KGB-ului sovietic.
KGB sau Comitetul Securității Statului, a fost format în 1954 și desființat în 1991. Pentru a scăpa din strânsoare, Bezmenov a fugit în Canada în 1970, iar apoi a descris tehnicile folosite de URSS pentru a destabiliza celelalte țări. Născut în 1939 și decedat în 1993, fostul agent KGB a fost oarecum uitat. Rezumatele interviurilor sale au început să apară în ultima vreme, mai ales în timpul crizelor. Bezmenov vorbește despre subminarea națională care este posibilă mai ales prin dezinformarea populației.
„Doar 15% din timp, bani și forță de muncă sunt investite în spionaj. Restul de 85% reprezintă un proces lent, pe care îl numim fie subversie ideologică, fie măsuri active – adică război psihologic. Asta înseamnă schimbarea percepției oamenilor asupra realității în așa măsură încât, în ciuda abundenței de informații, nu se mai poate ajunge la soluții în interesul lor, al familiilor și al țării din care fac parte.”
Schimbarea ideologiei
Potrivit Big Think, Bezmenov stabilește patru pași pentru subminarea ideologică la scară națională, așa cum este pusă în aplicare de către URSS în toată lumea. Este vorba despre un proces intenționat și direcțional iar unele societăți sunt mai vulnerabile în acest proces, în funcție de gradul de deschidere. Cei patru pași sunt următorii:
Demoralizarea este prima etapă a procesului și durează 15-20 de ani, timpul necesar pentru a educa o generație. Profesorii încep să susțină, conștient sau inconștient, ideile comunismului. Bezmenov face aluzie la Pavlov atunci când vorbește despre oamenii care sunt programați să gândească și să acționeze la anumiți stimuli. Nu le poți schimba părerea nici dacă îi expui la informații adevărate. Chiar dacă le demonstrezi adevăruri evidente, că albul este alb și negrul este negru, tot nu le poți schimba percepția și logica.
Pentru o persoană demoralizată, expunerea la informații adevărate nu mai este importantă. Ea nu mai face diferența dintre o informație adevărată și una falsă. Poți să îi aduci informații, dovezi, poze, să ii arăți un lagăr de concentrare, persoana demoralizată va refuza să creadă până la încasarea primei lovituri – atunci va înțelege situația în care se află.
A doua etapă a spălării creierului este „destabilizarea”, perioadă care durează 2-5 ani. În acest timp sunt destabilizate punctele importante ale unei țări: politica externă, economia și sistemul de apărare. A treia etapă este „criza”, care poate să dureze până la șase săptămâni. Puterea, economia și întreaga structură sunt schimbate într-un mod violent.
Ultima etapă, „normalizarea” reprezintă momentul în care țara începe să trăiască sub o nouă realitate și ideologie. Dacă oamenii nu vor înțelege pericolul iminent al acestei evoluții, își pot lua rămas bun de la libertatea lor.
