Recent, în România a fost generată o mare neliniște și îngrijorare în urma declarațiilor din partea BNR, care au avut ecou în rândul analiștilor financiari și al populației.
Viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a tras un semnal de alarmă privind un potențial șoc economic ce ar putea destabiliza echilibrul macroeconomic al țării. Acesta a detaliat faptul că măsurile de corectare a dezechilibrelor economice din trecut fie au fost insuficiente, fie nu au produs efectele dorite.
„Riscurile interne se cumulează cu cele externe, și astfel, probabilitatea unui șoc major care ar putea arunca România într-o criză economică a devenit mai mare”, a subliniat viceguvernatorul.
În context, analistul financiar Adrian Negrescu a intervenit cu propriile sale observații și comentarii. El a atras atenția asupra declarațiilor recente ale ministrului Finanțelor, care a menționat despre o potențială incapacitate de plată în cazul în care anumite legi, precum legea salarizării în sectorul bugetar și legea pensiilor, vor fi aplicate.
Conform lui Negrescu, această afirmație este extrem de periculoasă și poate avea repercusiuni negative asupra percepției pieței financiare față de România.
„Declararea unei incapacități de plată este o acțiune iresponsabilă pentru un ministru de Finanțe, indiferent de țară”, a subliniat analistul.
O viziune sumbră: impactul asupra milioanelor de români e inevitabil
Pe de altă parte, Negrescu a subliniat faptul că încasările au crescut cu 20% în prima jumătate a anului, astfel, nu aceasta este sursa problemelor, ci cheltuielile în continuă creștere. În primele șase luni, cheltuielile au crescut cu trei miliarde mai mult decât era estimat. Mai mult, s-a observat o creștere cu 18% a cheltuielilor cu bunuri și servicii.
Contrar așteptărilor, ordonanța austerității, care promitea o reducere cu 10% a cheltuielilor, nu a fost pusă în practică. În schimb, România continuă să cheltuie mai mult decât poate aduna din economie.
Un proiect de ordonanță a fost propus, având ca obiectiv atât reduceri în administrația publică, cât și stabilirea unor limite bugetare. Cu toate acestea, unele dintre propunerile includ:
- Un plafon de 500 de lei pentru fiecare telefon achiziționat de administrația publică.
- Un plafon de 25 de lei la abonamentul de telefonie mobilă.
Aceste propuneri au fost privite cu scepticism de către Negrescu, care a subliniat lipsa unui studiu de impact solid care să justifice aceste sume.
Un impact semnificativ asupra populației ar putea fi cauzat de măsurile fiscale propuse, dintre care una se referă la impozitarea bonurilor de masă cu 10% CASS. Dacă această măsură va fi implementată, este posibil ca peste trei milioane de români să fie afectați. Multe companii ar putea decide să nu mai ofere bonuri de masă, iar cele care o vor face, ar putea decide să taie din salarii.
În plus, fiscalitatea pentru micro-întreprinderi ar putea crește de la 1% la 3%. Negrescu subliniază faptul că o cifră de afaceri de 60.000 de euro ar trebui să fie suficientă pentru a justifica existența unei întreprinderi. Comparativ, acum un an, plafonul era de 1.000.000 de euro, dar a scăzut recent la 500.000.
Ultima observație făcută de analistul financiar evidențiază faptul că presiunea fiscală crește pe oamenii obișnuiți și pe cei care încearcă să înceapă afaceri mici, în timp ce marile companii, inclusiv cele de stat cu datorii mari, sunt lăsate în afara radarului.
