O întârziere a aderării României la Schengen constituie un impact semnificativ asupra economiei naționale. Fiecare lună de așteptare costă țara noastră un minimum de 200 milioane de euro adăugate la produsul intern brut, o pierdere care afectează multiple sectoare ale economiei.
Conform unei analize recente, în cei 11 ani petrecuți în afara granițelor Schengen, România a acumulat pierderi la nivelul PIB-ului de aproape 25 de miliarde de euro. La acestea se adaugă încă aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an, costuri suportate de cetățeni și companii ce trebuie să tranziteze granițele
Transportatorii se confruntă cu cele mai grave consecințe ale neparticipării României la Spațiul Schengen. Deficitul de șoferi din Europa a crescut cu peste 40% din 2020 în 2021, potrivit unui studiu al Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere. Însă cu eliminarea frontierelor, s-ar putea obține o ameliorare a acestui deficit de până la 10%.
Blocajele la frontieră și reglementările EU Mobility Package, care impun șoferilor să se întoarcă periodic în țară, sunt doar două dintre obstacolele care ar putea fi eliminate odată cu aderarea la Schengen. Timpul de așteptare la frontieră, care oscilează între 24 și 72 de ore, nu doar că generează pierderi financiare, ci și consecințe negative la nivelul întregii industrii a transporturilor.
Efectele geostrategice și potențialul unei noi abordări
„Eu cred că partenerii noștri europeni realizează impactul a faptului că România nu se află în Spațiul Schengen și consecințele se văd”, a declarat Victor Negrescu, europarlamentar. Aceste consecințe se extind și dincolo de granițele țării noastre, afectând suportul pe care România îl oferă Republicii Moldova și Ucrainei, având în vedere poziția sa esențială din punct de vedere logistic. De asemenea, absența din Schengen impactează și potențialul geostrategic al României la nivel european.
Pierderea indirectă prin scăderea investițiilor străine și a exporturilor, precum și creșterea costurilor pentru clienții finali, sunt doar câteva dintre repercusiunile ce s-au reflectat în economie în urma respingerii candidaturii României la Spațiul Schengen.
Există, însă, o luceafăr de speranță: o nouă strategie care să ne aducă mai aproape de Schengen. „Eu prefer să fiu precaut, cred că avem o nouă abordare, mai profesionistă și mai coerentă. Trebuie ca toate instituțiile statului, de la președinte, la parlament, să ne corelăm mai bine acțiunea”, a adăugat Negrescu.
Adoptarea unor măsuri eficiente pentru accelerarea procesului de aderare la Schengen este esențială nu doar pentru îmbunătățirea performanțelor economice ale țării, dar și pentru consolidarea poziției noastre pe scena europeană. A venit vremea să transformăm aspirația noastră într-o realitate concretă, pentru bunăstarea tuturor cetățenilor.
