România se confruntă cu o creștere semnificativă a bugetului alocat pensiilor speciale.
Pentru anul 2024, se estimează o creștere de 18%, de la 13,3 miliarde de lei în 2023, la 15,7 miliarde de lei. Această creștere marchează nu doar o provocare bugetară pentru Guvernul României, dar și o sursă de dezbatere și controversă în rândul populației.
Guvernul, condus de premierul Marcel Ciolacu, se confruntă cu dificultăți semnificative în identificarea surselor de finanțare pentru acoperirea acestui buget extins. Această situație generează întrebări legate de sustenabilitatea fiscală și de echitatea socială a sistemului de pensii speciale.
Experții economici avertizează despre nerealismul proiectului de buget propus de Guvern, sugerând că obiectivele stabilite nu sunt realizabile în actualul context economic. În plus, se preconizează că, pentru a susține aceste cheltuieli, românii ar putea fi supuși unor taxe și impozite mai mari, însă aceste măsuri ar putea fi aplicate abia după anul electoral 2024, adică în 2025.
Listarea consecințelor bugetului extins:
- Presiunea asupra bugetului național și căutarea surselor de finanțare.
- Posibile creșteri ale taxelor și impozitelor pentru cetățeni.
- Dezechilibre în sistemul de pensii și percepții de inechitate socială.
Decizia Curții Constituționale
Recent, Curtea Constituțională a României a hotărât că desființarea pensiilor speciale pentru foștii parlamentari este neconstituțională. Prin urmare, statul este obligat să plătească retroactiv aceste drepturi pentru lunile în care nu au fost acordate. Această decizie adaugă o presiune suplimentară asupra bugetului pensiilor speciale.
Peste 840 de foști parlamentari beneficiază de pensii speciale, unele ajungând până la 12.000 de lei pe lună. Obligația de plată retroactivă pentru ultimele 6 luni amplifică tensiunile legate de justiția distributivă și de percepțiile publicului asupra privilegiilor clasei politice.
În 2024, pensiile speciale pentru foștii parlamentari vor fi ajustate cu rata inflației, o creștere estimată la 13,8%. Conform noii legi a pensiilor, promulgate de președintele Klaus Iohannis, valoarea pensiilor se va determina în funcție de numărul de mandate completate.
Structura pensiilor speciale
- Pensia minimă este de 1.483 de lei, pentru mandatul 1990-1992, beneficiind 106 persoane.
- Pentru un singur mandat, pensia este de 2.187 de lei, cu 263 de beneficiari.
- Pensia medie se ridică la 5.741 de lei, pentru 183 de beneficiari.
- Pensia maximă pentru deputați este de 12.168 de lei, pentru cei cu cel puțin 3 mandate, beneficiind 103 persoane.
- În cazul senatorilor, pensia maximă este de 10.951 de lei, pentru cei cu cel puțin 3 mandate, beneficiind 55 de persoane.
