Home > Cultură > Istorie > Introducere în șamanism, cea mai veche practică religioasă din lume
Cultură Istorie

Introducere în șamanism, cea mai veche practică religioasă din lume

Introducere în șamanism, cea mai veche practică religioasă din lume

Șamanismul este cea mai veche practică religioasă și este asociată cu societățile indigene și tribale care credeau că șamanul are legătură cu lumea de dincolo, poate vindeca bolnavii, poate vorbi cu spiritele și poate conduce sufletele morților pe lumea cealaltă. În acest articol, vom oferi detalii despre șamanism, mai întâi din punct de vedere conceptual.

Origini

Șamanismul își are originea în Europa de Nord și Asia. Colonialismul și imperialismul au limitat capacitatea indigenilor de a-și practica în voie ritualurile tradiționale. Cu toate acestea, întregi comunități indigene și-au recuperat tradițiile și au continuat să le practice. Unele popoare au reușit să evite aceste obstacole, izolându-se de lumea civilizată. Tuva este unul dintre cele mai izolate triburi asiatice de pe teritoriul Rusiei, care a reușit în acest fel să-și pună la adăpost arta șamanică.

Hippie

Șamanismul implică un șaman care intră în contact cu lumea spirituală printr-o „stare modificată de conștiință” – transă șamanică. Scopul este direcționarea energiilor pentru vindecare, divinație și alte practici. Șamanismul a atras savanți din multe domenii: antropologie, arheologie, istorie, religie, filozofie și psihologie. De asemenea, a influențat contra-cultura din anii 1960, hipioții și mișcarea New Age, care aveau practici magico-religioase inspirate de religiile indigene, deci îi putem încadra în neoșamanism. Hipioții au primit acuzații de însușire culturală și denaturare pentru că au practicat ceremoniile unor culturi de care nu aparțineau.

Etimologie

Cuvântul „șaman” provine de la cuvântul rusesc „šamán” care derivă de la cuvântul „samān” din limba tunguză, unde rădăcina „sa”înseamnă „a ști”. Mircea Eliade a făcut legătura cu sanscritul „śramaṇa”, care se traduce prin figură monahală. După răspândirea budismului, cuvântul ajunge în multe limbi din Asia Centrală și ar putea fi originea cuvântului tunguz „samān”. Limba tunguză sau „grupa de limbi manciu-tunguze”cuprinde 12 limbi și este vorbită în: nordul Chinei, Siberia, Altai, Manciuria, unele părți din Mongolia și Rusia (aici este numită „limba tătară”).

Statuia unui șaman, Mongolia.

Termenul a fost adoptat de rușii care au intrat în contact cu indigenii din Siberia. Termenul „șamanism” a fost folosit prima dată de antropologii occidentali pentru a descrie practicile magico-religioase ale popoarelor din Asia, Africa și America. Cuvântul este folosit într-un sens larg și nu poate descrie întreaga spiritualitate indigenă deosebit de complexă. Fiecare trib are propriul mod de viață și propria limbă. Conceptul de „șamanism”ar trebui aplicat unui set universal de credințe despre spirite, spiritism și alte tărâmuri.

Șamanismul este religia tuturor popoarelor de vânători-culegători și a influențat toate religiile. Șamanii sunt numiți vraci deoarece au cunoștințe despre plantele medicinale din zona lor și prescriu tratamente pe bază de plante. În Amazonul peruan, șamanii folosesc cântece de vindecare numite „icaros” pentru evocarea spiritelor. Pentru ca un spirit să poată fi invocat, șamanul trebuie să învețe cântecul său. În America Latină, credința în vrăjitorie este numită „brujeria”. Unele popoare susțin că toți șamanii pot să vindece și să ucidă. Șamanii se bucură de putere și prestigiu în comunitate, dar întotdeauna vor exista elemente care îi vor privi cu suspiciune.

Descoperiri

Șamanismul s-a născut în paleolotic și precedă toate religiile organizate. Cea mai veche înmormântare a unui șaman datează din paleoliticul superior (acum 30.000 de ani) și a fost descoperită unde se află acum Cehia. Savantul Michael Witzel spune că toate mitologiile lumii încep de la migrațiile a două popoare preistorice: tipul „Gondwana” (acum 65.000 de ani) și tipul „Laurasian” (acum 40.000 de ani). În 2008, cercetătorii au descoperit un sit de 12.000 de ani în Israel, care este considerat una dintre cele mai vechi înmormântări ale unui șaman.

Femeia-șaman era în vârstă și a fost pusă pe o parte, cu picioarele depărtate și îndoite. Capul, pelvisul și brațele erau sub greutatea a zece pietre mari. Obiectele funerare erau: 50 de carapace de țestoasă, un picior de om și părți din animale: o coadă de vacă și aripi de vultur, precum și rămășițe de la un mistreț, un leopard și doi jderi. Femeia-șaman aparținea culturii Natufian și era într-o relație strânsă cu spiritele animalelor. În acea perioadă, cultura Natufian era cea mai dezvoltată din Orientul Apropiat.

Șamanismul & Mircea Eliade

Lucrarea lui Mircea Eliade despre șamanism a fost publicată în 1951 și se numește „Le Chamanisme et les techniques archaiques de l’extase”(Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului). Istoricul religiilor vorbește despre diferența dintre șaman și vrăjitor:

 „Dacă prin cuvântul „șaman” se înțelege orice magician, vrăjitor, medicine-man sau persoană extatică, întâlniți de-a lungul istoriei religiilor și etnologiei religioase, se ajunge la o noțiune extrem de complexă, dar și imprecisă, a cărei utilitate nu o mai vedem, deoarece dispunem deja de termenii „vrăjitor” sau „magician” pentru a exprima noțiuni atât de aproximative cum sunt acelea de „magie”sau „mistică primitivă”. Bineînțeles, și șamanul este vrăjitor și medicine-man. El este socotit vindecător, asemenea tuturor vracilor, și fachir, asemenea tuturor magicienilor, primitivi sau moderni. Dar el este, în plus, psihopomp, și poate fi și preot, mistic și poet.”  

Psihopomp vine din grecescul „psychopompos” și înseamnă „ghid al sufletului”. Șamanul ghidează sufletele morților în lumea de dincolo dar ajută și la introducerea în lume a unui nou-născut. Deși există multe variații ale șamanismului în lume, Mircea Eliade a identificat câteva credințe comune:

  • Spiritele există și joacă un rol important în viața individului și a comunității
  • Șamanul poate intra în comuniune cu lumea spiritelor
  • Spiritele pot fi binevoitoare sau răuvoitoare
  • Șamanismul poate trata bolile cauzate de spiritele rele
  • Șamanismul poate induce transa în scopul extinderii conștiinței
  • Șamanul evocă animalele considerate ghiduri spirituale, prevestitoare și purtătoare de mesaje
  • Spiritul șamanului poate părăsi corpul pentru a căuta răspunsuri în alte dimensiuni
  • Șamanul poate să prezică viitorul și alte forme de divinație

Citeste si