MApN își dorește femei în armată, dar salariile nu sunt atractive. Care este situația la nivel mondial

Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România și-a exprimat dorința de a angaja un număr mai mare de femei în cadrul armatei, o mișcare semnificativă în recunoașterea mondială a importanței femeilor în structurile militarizate.

Însă, această inițiativă vine cu provocări, în special legate de nivelul de salarizare oferit soldaților.

MApN își propune să crească numărul femeilor în armată, o decizie inspirată de succesul global al femeilor în roluri militare și de pace. Conform declarațiilor deputatului PSD, Ana Cătăuță, implicarea femeilor în negocierile de pace crește considerabil șansele de durabilitate a acordurilor. Această perspectivă subliniază importanța egalității de gen și necesitatea eliminării barierelor artificiale impuse femeilor.

În momentul de față, se pune accentul pe asigurarea șanselor egale în armată, indiferent de gen. Această inițiativă vine într-un moment crucial, când egalitatea de gen devine un subiect tot mai prezent pe agenda globală.

Problema Salarizării în Armata Română

Cu toate acestea, o provocare majoră în calea acestei ambiții rămâne nivelul salarizării cadrelor militare. În 2023, salariile pentru diferite grade militare sunt:

• Maior: 5.019 lei, cu sporuri adiționale;
• Căpitan: 4.324 lei, plus sporuri;
• Locotenent gradație 4: 3.445 lei;
• Sublocotenent: 2.958 lei;
• Plutonier gradație 4: 3.107 lei, cu sporuri;
• Sergent major: 2.933 lei, plus sporuri;
• Sergent gradația 4: 2.618 lei;
• Caporal gradație 4: 2.437 lei, cu sporuri;
• Soldat: 2.236 lei.

Aceste sume, deși sunt însoțite de diverse sporuri, rămân departe de a fi considerate competitive, mai ales în comparație cu alte sectoare de activitate.

Discrepanța Salarială de Gen în Uniunea Europeană

Discuția despre salarizarea în armată nu este completă fără a lua în calcul problema mai largă a disparității salariale de gen din Uniunea Europeană. Femeile din UE câștigă, în medie, cu 13% mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Acest lucru se întâmplă în ciuda legislației UE care promovează egalitatea salarială, un principiu fondator al blocului comunitar.

Pentru a combate această problemă, Comisia Europeană a introdus Directiva privind transparența salarială. Aceasta prevede un cadru pentru aplicarea principiului „muncă de valoare egală” și criterii de comparare a muncii, incluzând competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de lucru.