Situația salarială din cadrul instanțelor judecătorești românești devine un subiect fierbinte.
Alina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), se află în centrul unei dispute legate de gestionarea bugetelor și a drepturilor salariale ale judecătorilor.
Discuțiile aprinse dintre judecători privind salariile au atins un punct critic. De la începutul primăverii, magistrații de la instanțele inferioare reclamă neprimirea tuturor drepturilor legale, iar degetele acuzatoare se îndreaptă către Alina Corbu. Aceasta este suspectată de aplicarea inegală a măsurilor de austeritate, favorizând angajații de la ÎCCJ în detrimentul celor de la alte instanțe.
Președinta ÎCCJ, în apărarea sa, subliniază limitările bugetare impuse de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor. Conform Alinei Corbu, dificultățile în plata integrală a salariilor au apărut odată cu stabilirea unei limite bugetare de 230.000 de lei pe lună de către Ministerul Finanțelor, sumă insuficientă pentru acoperirea integrală a drepturilor salariale.
Reacția și clarificările Alinei Corbu
În fața acuzațiilor, Alina Corbu insistă pe separarea bugetelor Înaltei Curți față de celelalte instanțe, negând posibilitatea transferurilor financiare între acestea. De asemenea, ea menționează că nicio dispoziție legală nu permite Înaltei Curți sau ordonatorilor secundari să ignore modificările salariale impuse.
Pentru a tempera spiritele, Alina Corbu a afirmat că se fac demersuri continue pentru rezolvarea inechităților salariale până în decembrie 2023, în speranța de a nu afecta bugetul anului următor. Această situație reflectă nu doar tensiunile interne din sistemul judiciar, ci și dificultățile economice mai largi cu care se confruntă țara.
Soluțiile echitabile și transparente par a fi cheia reconcilierii și stabilizării situației salariale în justiția românească, o provocare nu doar pentru Alina Corbu, ci pentru întregul sistem judiciar.
