Home > Social Media > Oaza de spiritualitate la 20 de kilometri de București: Manastirea Samurcasesti Ciorogarla, singura cu trei altare din România
Social Media

Oaza de spiritualitate la 20 de kilometri de București: Manastirea Samurcasesti Ciorogarla, singura cu trei altare din România

Oaza de spiritualitate la 20 de kilometri de București: Manastirea Samurcasesti Ciorogarla, singura cu trei altare din România

Descoperiți Manastirea Samurcasesti, o oază de liniște și spiritualitate la 20 km de București, cunoscută pentru cele trei altare.

La doar 20 de kilometri distanță de București, în comuna Ciorogârla din județul Ilfov, se află Mănăstirea Sămurcășești, un monument istoric și religios de o importanță covârșitoare. Aceasta este o ctitorie a vornicului Constantin Sămurcăș și a soției sale, Zinca, și este cunoscută pentru o serie de particularități unice în peisajul monahal românesc.

Mănăstirea Sămurcășești este singura mănăstire din România care are trei altare. Inaugurarea lucrărilor de restaurare la aceasta a avut loc la Rusalii, pe data de 1 iunie 1958, aniversând totodată și 15 ani de la înființarea mănăstirii. La eveniment au participat Patriarhul Justinian Marina și Patriarhul Hristofor al Alexandriei și a toată Africa.

Un alt aspect demn de menționat este mesajul scris în interiorul bisericii, deasupra ușii: „Aceasta Sfânta Biserică cu trei altare a Mănăstirii de călugărițe Ciorogârla – Sămurcășești, a hramurile Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului și Cuvioasa Parascheva, s-a zidit în anii 1941-1943, cu cheltuiala Statului prin silința bunului creștin generalul Teodor Ciurea, pe temelia vechii biserici, ridicată în 1808 de vistierul Constantin Sămurcăș și dărâmată de marele cutremur din 1940.”

Biserica este impodobită cu fresce și ceramică, lucrări realizate în perioada 1951-1953, în urma restaurării chiliilor și zidirii clopotniței noi și a atelierelor mănăstirii, toate acestea fiind realizate cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștilor. Planurile bisericii au fost concepute de arhitectul D. Ionescu Berechet, iar realizarea lor a fost supervizată de arhitectul Ion Cernescu. Pictura bisericii a fost realizată de pictorul Gh. Popescu, împreună cu ucenicii săi, iar sfințirea a avut loc în noiembrie 1953.

În jurul bisericii, a fost construit un zid împrejmuitor și o adevărată cetate mănăstirească cu chilii, ateliere, o nouă clopotniță și o trapeză. Toate acestea au fost realizate cu ajutorul lui Dumnezeu și cheltuiala Mitropoliei Ungro-Vlahiei, sub supravegherea inginerului Gh. Bălănescu, după proiectele arhitectului Ioan Paraschivescu, în iunie 1958. Aceasta a coincis cu marcarea a zece ani de când Patriarhul Justinian Marina conducea Biserica Ortodoxă Română.