Taoismul (daoismul) este o filozofie din China și este atribuită înțeleptului Lao Tzu (500 i.Hr.). Este atât o filozofie cât și o religie și a devenit religia oficială a țării în timpul dinastiei Tang (618-907 d.Hr.). În acest articol, vom oferi detalii despre taoism.
Go with the flow
Taoismul pune accent pe a face lucrurile în mod natural („a merge cu fluxul”), în acord cu Tao (Dao), forță universală care curge prin toate lucrurile, legându-le și eliberându-le. Această filozofie s-a născut din respectarea naturii. Religia care s-a dezvoltat ulterior pornește din credința în echilibrul cosmic menținut de Tao.
Taoismul a devenit foarte influent în timpul dinastiei Tang (618-907 d.Hr.). Împăratul Xuanzong (712-756 d.Hr.) l-a decretat religie de stat și a obligat oamenii să aibă scrierile taoiste în casele lor. După declinul dinastiei Tang, taoismul a fost înlocuit de confucianism și budism. În zilele noastre, este practicat în China și în alte țări.
Origini
Istoricul Sima Qian (145-86 î.Hr.) povestește despre Lao-Tzu, un filozof al naturii de la Biblioteca Regală a statului Chu. Înțeleptul Lao-Tzu credea că toate lucrurile sunt în armonie și că omul ar putea trăi mult mai ușor dacă ar fi mai empatic, luând în considerare și sentimentele celuilalt. Interesul nostru nu este întotdeauna în interesul celorlalți. La un moment dat, Lao-Tzu s-a săturat de ignoranța oamenilor și de corupția guvernării care ducea la multă durere și sărăcie. Devenise frustrat pentru că nu putea schimba comportamentul oamenilor, așa că a hotărât să plece în exil.
Lao-Tzu
Ajuns la trecătoarea vestică prin care părăsea China, portarul Yin Hsi l-a recunoscut și l-a oprit, cerându-i să scrie o carte pentru el înainte de a pleca pentru totdeauna din civilizație. Înțeleptul a fost de acord, s-a așezat pe o stâncă și a scris Tao-Te-Ching (Cartea Căii). După ce a terminat de scris, i-a dăruit cartea portarului iar apoi și-a continuat drumul. Istoricul Sima Qian nu ne spune ce s-a întâmplat după, dar probabil Yin Hsi a copiat cartea și a dat-o mai departe.
Tao-Te-Ching
Tao-Te-Ching-ul este o încercare de a le reaminti oamenilor că ar putea conviețui pașnic dacă ar fi conștienți de modul în care gândurile și acțiunile lor îi afectează pe ei înșiși, pe ceilalți și întreg pământul. Nu este vorba despre o scriptură, ci despre o carte de poezie care ne arată calea simplă de a urma Tao (forța universală) și de a trăi în pace cu tine și cu ceilalți, într-o lume a schimbărilor.
Un vers din Tao-Te-Ching ne sfătuiește: „Cedează și învinge/Golește-te și devino plin/Apleacă-te și devino drept”. În loc să lupți împotriva altora și a vieții, poți pleca, lăsând lucrurile nefolositoare în urmă și devenid astfel un învingător. În loc să insiști că ai dreptate mereu, golește-te de mândrie pentru a fi deschis să înveți lucruri de la alți oameni.
Principiul Yin-Yang
Principiul Yin-Yang a început de la întrebarea privind originea universului. Potrivit acestui principiu, universul este rezultatul interacțiunii dintre yin și yang, forțe opuse, primordiale. Taoismul a fost asociat cu Yin-Yang deoarece filozofia taoismului întruchipează acest principiu. Yin-Yang este simbolul contrariilor aflate în echilibru: feminin/masculin, pasiv/agresiv, întuneric/lumină, în afară de bine și rău, viață și moarte – natura nu face diferența între bine și rău, viață și non-viață. În natură, totul este în armonie. Taoismul încurajează oamenii să trăiască în armonie.
Credințe
În afară de Tao-Te-Ching, există și alte texte chinezești care se referă la taoism: Chaung-Tzu, cunoscut ca „Zhuangzi”, scris de Zhuang Zhou (369-286 i.Hr.) și „Daozang”, un text din dinastiile Tang (618-907 d.Hr.) și Sung (960-1234 d.Hr.), compilat în dinastia Ming (1368-1644 d.Hr.). Textele se bazează pe observarea lumii naturale și pe credința că ființele umane se nasc bune și trebuie doar să își reamintească natura lor interioară pentru a urma virtutea și nu viciul. Conform credinței taoiste, nu există „oameni răi”, ci doar oameni care se comportă rău. Orice om poate fi un „om bun” dacă este educat și îndrumat corespunzător. Orice om poate trăi în armonie cu semenii lui și cu întreg universul.
Calea lui Tao este în acord cu natura iar rezistența la Tao nu este naturală. Conform taoismului, cel mai bun mod prin care poate trăi un om este acceptarea oricărei schimbări pe care o aduce viața (flexibilitate). Dacă te adaptezi cu ușurință, vei fi fericit. Dacă opui rezistență și nu accepți schimbările din viață, vei fi nefericit. Scopul omului este să trăiască în armonie cu Tao, să recunoască și să accepte că toate lucrurile care se întâmplă în viață fac parte din forța universală care mișcă totul.
Corespondentul Taoimsului este Logosul stoicilor din Roma antică, precum Marcus Aurelius și Epictet. Ei susțineau că Logosul este o forță a rațiunii și că niciun lucru care se întâmplă în acord cu Logosul nu poate fi rău. Interpretările oamenilor sunt cele care fac lucrurile să pară rele. Filozofia taoistă susține același lucru: niciun lucru nu este rău în sine. Propriul interes ne face să interpretăm evenimentele din viață și să le catalogăm ca fiind bune sau rele. În realitate, totul se întâmplă în acord cu Tao, fluxul universal.
Citate din Tao-Te-Ching
- „Când renunț la ceea ce sunt, devin ceea ce pot fi.
- Pentru a obține cunoașterea, adaugă lucruri în fiecare zi.
- Pentru a obține înțelepciunea, elimină lucruri în fiecare zi.
- Fii mulțumit cu ceea ce ai;
- bucură-te de toate așa cum sunt.
- Când vei realiza că nu lipsește nimic,
- Întreaga lume îți va aparține.
- Un om care are curaj exterior nu se teme să moară.
- Un om care are curaj interior nu se teme să trăiască.
- A-i cunoaște pe ceilalți este inteligență;
- A te cunoaște pe tine este adevărata înțelepciune.
- Din minune în minune se deschide existența.
- O călătorie de o mie de km începe cu un singur pas”.
