Ministerul Energiei, sub conducerea lui Sebastian Burduja, anunță datorii uriașe de 1,4 miliarde de lei către consumatorii non-casnici pentru compensările la energie şi gaz.
Situația ridică semne de întrebare privind managementul resurselor la nivelul ministerului și implică și alte instituții ale statului.
Ministerul Energiei se confruntă cu restanțe considerabile care se ridică la suma de 1,4 miliarde de lei. Aceste datorii sunt adresate consumatorilor non-casnici, iar Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a simțit nevoia să clarifice situația în fața publicului.
El a menționat că Ministerul Muncii se ocupă de compensații pentru consumatorii casnici, lăsând astfel să se înțeleagă că ambele ministere ar putea avea restanțe similare. Toate aceste cereri de compensare sunt validate inițial de Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care joacă un rol crucial în acest proces.
Despre această situație, Burduja a declarat:
„Suntem cu restanțe de 1,4 miliarde de lei la Ministerul Energiei și clarific pentru toată lumea – noi ne ocupăm doar de consumatorii non-casnici. Ministerul Muncii se ocupă de consumatorii casnici. Ambele ministere primesc aceste cereri de decontare, după o validare prealabilă a ANRE.”
Scăderea valorii compensațiilor în 2023
Se pare că 2023 a fost un an mai favorabil pentru Ministerul Energiei în ceea ce privește valoarea compensațiilor. Comparativ cu anul 2022, când compensațiile se ridicau la 14-15 miliarde de lei, în 2023 acestea au atins suma de 9 miliarde de lei. Această diferență se datorează scăderii prețurilor pe piață, iar ministrul Energiei explică acest fenomen.
Acesta a menționat că diferența dintre prețul energiei și gazelor naturale pe piață și prețul pe factura consumatorilor este suportată inițial de companiile de furnizare, iar ulterior acestea sunt compensate de stat.
De asemenea, Burduja a subliniat că statul are obligația de a achita companiilor 40% din suma totală, în avans. Cu toate acestea, aceste plăți nu au fost efectuate, ceea ce a determinat Ministerul Energiei să caute soluții alternative pentru finanțare. O astfel de soluție ar putea fi colaborarea cu băncile pentru a continua finanțarea sectorului energetic.
Sebastian Burduja a încheiat:
„Nu s-a întâmplat asta și noi, ca Ministerul Energiei, tot timpul am susținut că trebuie să găsim de la buget resurse necesare. Asta înseamnă, practic, o deschidere să se poată efectua aceste plăți și inclusiv o deschidere din partea băncilor pentru a finanța în continuare sectorul energetic.”
