Creșterea salariului minim pe economie în statele Europei Centrale reprezintă o sabie cu două tăișuri, având potențialul de a determina o inflație persistentă sau chiar pierderea locurilor de muncă.
Un semnal de alarmă este tras de Fondul Monetar Internațional (FMI), care indică o discrepanță între aceste creșteri salariale și avansul modest al productivității în regiune.
Cu o inflație încă în cifre cu două digite, guvernele Europei Centrale privesc majorările salariale ca pe un stimulent al consumului și, implicit, ca pe un factor de redresare economică. Polonia, cu cel mai ridicat salariu minim din zonă, a anunțat o creștere spectaculoasă de 20% pentru anul viitor. România și Ungaria urmează tendința, cu majorări de până la 15%, în timp ce Cehia consideră ajustări între 9% și 12%. Aceste creșteri ar putea depăși ratele inflației, dar ele vin după o perioadă de stagnare a salariilor reale, afectând cererea și activitatea economică.
Reacția băncilor centrale
Confruntate cu inflația și dinamica pieței muncii, băncile centrale din regiune au adoptat politici diferite. Polonia și Ungaria au redus ratele dobânzilor, în timp ce Cehia a menținut dobânda stabilă, contrar așteptărilor analiștilor. Banca Națională a României, cu o dobândă probabil nemodificată, atrage atenția asupra riscurilor pe care le presupun creșterile salariale pentru inflație.
Provocări și precauții
FMI îndeamnă la prudență, subliniind că majorările salariale minime ar putea avea ca efect o inflație mai persistentă sau chiar reducerea forței de muncă, dat fiind progresul limitat în materie de productivitate în această regiune. Productivitatea muncii, conform datelor OCDE, este sub media organizației, cu Polonia în frunte și România la coadă. Geoff Gottlieb, reprezentantul FMI pentru regiune, sugerează că, pentru un echilibru sănătos, politica fiscală și protecția socială ar trebui să fie prioritare în sprijinirea angajaților cu venituri reduse, în locul focusului exclusiv pe salariul minim.
