Dacă nu ați auzit deja despre noua directivă votată recent de Parlamentul European, ei bine este aceea care ar putea pune băncile la mare încercare.
Din acest moment, instituțiile financiare vor fi obligate să se asigure că partenerii lor nu sunt implicați în exploatarea muncii sau în defrișări ilegale. Nu e deloc o sarcină ușoară. În cazul în care nu se respectă noile reglementări, băncile se pot aștepta la sancțiuni drastice. Riscă chiar să fie anchetate, un scenariu deloc plăcut pentru orice entitate bancară.
„Directiva este complicată de pus în practică”, afirmă Mircea Coşea
Și nu este singurul care vede lucrurile în această lumină. Analistul economic Mircea Coşea a adus în discuție dificultățile aplicării acestei directive:
„Ca să fiu sincer, sunt destul de sceptic în legătură cu astfel de directive care vizează lucruri care sunt inacceptabile pentru mersul actual al economiei mondiale și al relațiilor politice la nivelul Uniunii Europene.”
După cum afirmă Coşea, directiva a apărut ca o reacție la scandalul Qatar, care a zguduit Uniunea Europeană și a generat nevoie de o măsură puternică. Însă, el ridică un semnal de alarmă în ceea ce privește aplicarea ei.
Există bănci mari, cu o prezență solidă în piață, care nu se confruntă cu participarea corporațiilor în capitalul lor? Va începe o bancă să controleze activitatea corporațiilor cu care lucrează, dacă aceasta îi poate afecta profitul? Acestea sunt întrebările ridicate de Coșea, care pune în discuție eficiența noii directive.
Pentru a întări argumentele sale, analistul aduce în discuție un studiu recent, ce reia o lucrare importantă din 2007. Acesta evidențiază existența a 800 de societăți de lobbying înregistrate la Bruxelles, în numele marilor companii. Cum vor reacționa aceste societăți în fața noilor reguli? Vom asista la o aplatizare a efectelor directivei? Rămâne de văzut.
Companiile nu se pierd din peisaj
Coșea nu uită să menționeze și că acum aproximativ 4 ani, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a propagat ideea ca 127 de țări să impoziteze cu 15% profitul creat de corporații pe teritoriul lor. Dar ce s-a întâmplat cu această idee?
„Ați auzit că s-a aplicat undeva așa ceva?”, întreabă retoric Coșea. Deși s-au făcut încercări în Slovenia și Cehia, ele nu au avut un rezultat concludent.
Corporațiile nu-și pierd rolul în economia mondială, chiar dacă modelul economic mondial suferă schimbări semnificative.
„Din contră, au un rol din ce în ce mai mare. Își schimbă numai sfera de activitate, trec dintr-o parte într-alta, de la energie trac de far la farmacie, de la farmacie trec la armament”, subliniază Coșea.
Acesta încheie cu o notă de scepticism privind succesul luptei Uniunii Europene împotriva corporațiilor:
„Cred că lupta Uniunii Europene cu acest folos nu este egală și nu cred că se va obține mare lucru. Când facem o comisie, înseamnă că n-am făcut nimic”.
Va fi interesant de văzut cum se va desfășura acest joc de-a șoarecele și pisica între bănci, corporații și UE, în contextul noii directive. Fără îndoială, băncile se află pe un teren minat și vor trebui să se miște cu mare atenție în perioada următoare.
