Home > Cultură > Celebrități > 18 ianuarie. S-a născut o stea! Povestea Elenei Moșuc, câștigătoarea „Oscar della Lirica”, cea mai mare soprană din lume

18 ianuarie. S-a născut o stea! Povestea Elenei Moșuc, câștigătoarea „Oscar della Lirica”, cea mai mare soprană din lume

Autor: Diana Bumbeneci

18 ianuarie 2023, 21:30

18 ianuarie. S-a născut o stea! Povestea Elenei Moșuc, câștigătoarea „Oscar della Lirica”, cea mai mare soprană din lume

România se poate bucura de femei frumoase, de femei talentate și mai ales de femei al căror nume rămâne cu grație întipărit în negura vremii. Astăzi și în fiecare zi de 18 ianuarie din fiecare an, România își aduce aminte că s-a născut o stea: Elena Moșuc. Prin talentul și frumusețea sa izbitoare, Elena Moșuc este una dintre cele mai mari soprane ale lumii.

La finalul lunii martie 2019, Elena Moșuc a reușit extraordinara perfomanță de a câștiga „Oscar della Lirica”, cea mai prestigioasă distincție internațională a muzicii de operă, echivalentul muzical al Premiilor Oscar pentru cinematografie. Viața sa este o poveste frumoasă, de spus următoarelor generații, este un șir de episoade pline de momente impresionante, de tărie, de voință și mai ales de învățătură. Cât de frumos este ca sufletul să îți fie ghidat de iubire, de credință și de pasiune pentru artă!

Elena Moșuc, o viață de artist

Elena s-a născut pe 18 ianuarie la Iași, a făcut studii muzicale în orașul natal, mai întâi la Școala Populară de Artă, apoi la Conservatorul „George Enescu”. A iubit muzica încă de mică și s-a făcut remarcată zi de zi în viața culturală.

Înainte de terminarea studiilor universitare, i s-a dat ocazia binemeritată de a apărea pe scena Operei ieșene în roluri uluitoare, precum Regina Nopții, Lucia, Gilda și Violetta. În 1990 (anul în care a fost admisă la Conservator), ea a câștigat Premiul I la exigentul concurs muzical internațional ARD organizat la München, iar în anul următor a triumfat și în competiția de la Monte Carlo. Așa a luat ascensiune o carieră de basm…

În debutul carierei sale, Elena Moșuc a fost foarte atașată Operei din Zürich, acolo unde și-a dat întreaga măsură a talentului și a dăruirii către scenă în roluri diverse, de la Regina Nopții, Konstanze, Donna Anna, Lucia di Lammermoor, Linda di Chamounix, Gilda, Elvira, Violetta Valéry, Luisa Miller, Sophie, Zerbinetta, până la Aminta/Timidia, Musetta, Antonida, Micaëla, Olympia, Antonia.

A mai fost remarcată și în rolul Giulietta, sub conducerea muzicală a unor personalități de primă mărime precum Nikolaus Harnoncourt, Franz Welser-Moest, Christoph von Dohnányi, Placido Domingo, Vladimir Fedoseyev, Ralf Weikert, Adam Fischer, Marc Minkowski, Marco Armiliato, Paolo Carignani, Michel Plasson, Patrick Fournillier, Nello Santi, Marcello Viotti, nume la care alți artiști pot doar visa.

Elena Moșuc a avut norocul să fie apreciată de mari oameni de cultură, mari instituții și mari artiști. Ea a fost invitată să cânte pe unele dintre cele mai faimoase scene de operă europene (München, Dresda, Hamburg, Berlin, Viena, Luxemburg, Paris, Amsterdam), dar și din Japonia și China. Ea își are semnată prezența la concerte lirice, sub bagheta unor dirijori ca Sir Colin Davis, David Zinman, Michael Gielen, Fabio Luisi, Bruno Campanella, Bertrand de Billy, Daniel Oren, Stefan Soltesz, Leopold Hager. Vorbim aici despre evenimente istorice de la nivel internațional, însă este de remarcat faptul că în tot acest timp, Elena a revenit acasă și a susținut concerte cu adevărat excepționale.

Elena, „Ofițer al Artelor”, deținătoarea celei mai înalte distincții pe care o poate obține un om de cultură român, este doctor laureat Summa cum Laudae în muzicologie, cetățean de Onoare al orașului ei natal, Iași, prezentă pe toate marile scene lirice din lume. Încă de când s-a lansat în carieră, repertoriul acesteia a fost de necombătut, fiind cunoscută peste hotare drept „diva assoluta Elena Moșuc”.

Pe lângă faptul că are o carieră impresionantă, Elena a plecat mereu din țară, la concerte, la evenimente unice în lume, însă întotdeauna a revenit acasă, cu inima deschisă, a revenit în locul în care a crescut și a învățat adevăratele valori.

„Adevărata mea casă va rămâne orașul de pe cele șapte coline, oraș cu oameni buni, sensibili, primitori și iubitori de artă. Aici mă încarc cu energie pentru o bună perioadă de timp, iar recentele evenimente au fost balsam pentru sufletul meu moldovenesc, evenimente pentru care din inimă mulțumesc Operei Naționale Române din Iași, în mod special domnului manager Andrei Fermeșanu, care prin deschidere și spontaneitate le-a pus în destul de scurt timp pe afișul Operei.”, mărturisește soprana Elena Moșuc.

Elena Moșuc. Debuturi pe aripile artei

Adevărata iubire pentru muzică și sacrificiile pe care le-a făcut pentru a-și urma pasiunea se pot rămân întipărite în poveștile marii artiste. Elena Moșuc și-a amintit, de mai multe ori, în povestirile sale, despre perioada în care cânta la Mitropolie. Ea povestea cum a întrerupt vacanța de la mare pentru a se întoarce să cânte, iar după slujbă a luat trenul și a plecat din nou la mare. Se întâmplase unde prin 1988. A plecat la mare duminică, după slujbă, pentru o vacanță de două săptămâni. Dar, pentru că nu puteau lipsi nici măcar o duminică, s-a întors la finalul săptămânii, duminică dimineață, a cântat în corul bisericii de la Eternitatea, apoi la Mitropolie, iar la ora 13 era din nou în tren, pentru a-și continua micul concediu.

„În tot acest timp, eu studiam canto la şcoala populară de artă, studiu început în 1980 cu doamna Mioara Cortez, continuat cu doamna Silvia Tomovici. În privat am studiat cu basul George Popa, soprana Gina Tăbăcaru”, povesteşte Elena Moşuc.

La acea vreme, Elena era cadru didactic, mai exact, învățătoare. A predat timp de 7 ani la Școala 23 și la „Gh. Asachi”. Prin 1989 a devenit angajată a corului Operei din Iaşi, dar unde nu a cântat pentru mult pentru că, în aceeași stagiune, a debutat ca solistă, după ce a studiat individual sau în particular cu maeștri de canto timp de 10 ani.

„Anul 1990 a fost un an hotărâtor în călătoria mea pământeană! Am obţinut Premiul I la un concurs extrem de dificil şi important în lume, la München, organizat de televiziunile germane, şi unde, spre surprinderea tuturor, şi mai ales a mea, am obţinut Premiul I. A fost cel mai important an din viaţa mea, şi care mi-a deschis drumul către o carieră internaţională importantă, culminând în anul 2019 cu obţinerea Premiului Internaţional Oscar della lirica «Opera Star», ca cea mai bună soprană din lume” , povesteşte Elena Moşuc.

Pentru că s-a observat talentul ei, a fost angajată să performeze ca Regina Nopţii la München, revenind însă regulat la Iaşi pentru cursurile Conservatorului, profesor fiindu-i Adriana Severin. Ea revenea mereu acasă, paşii o duceau şi pe la biserica Eternitatea, locul unde l-a întâlnit mai târziu pe preotul paroh Şurpănelu.

„Coriştii reprezentau familia mea, îmi era mereu dor de ei şi trebuia să cânt împreună cu ei, aducând laudă Domnului. Bineînţeles că treceam să cânt şi pe la Mitropolie, dar nu mai eram angajată”.

Talentul avea să o îndepărteze tot mai mult de țara sa…Din 1991 a semnat contractul cu Opera din Zürich, care a devenit, după cum afirmă soprana, „adevăratul Conservator”. Conservatorul l-a terminat în 1997, la „fără frecvenţă”, fiind însă prezentă pentru examene. Diploma nu i-a fost necesară însă la Zürich, în cei şase ani de carieră la Operă demonstrând deja că are aptitudinile unei artiste de talie internaţională.

„Cariera mea a fost ca drumul unei rachete spre stele, şi am rămas acolo sus şi astăzi. În paralel cu spectacolele din Zürich am susţinut spectacole şi concerte în toată lumea, reuşind să îmi fac un nume important în lirica mondială”, afirmă artista.

Povestea Elenei Moșuc își are rădăcinile și în existența profesorul Brehuescu, dirijorul corului Cimitirului Eternitatea, cel care a fost primul ce a scris Preşedinţiei României, a descris succesele sopranei, acţiunea sa fiind susţinută mai apoi şi de marele tenor Ludovic Spiess, directorul general al Operei din Bucureşti. Astfel, în urma acestei scrisori, Elena Moşuc a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer.

Elena. Dragostea pentru artă, dragostea pentru Biserică

Deși era mereu plecată în alte țări, Elena Moşuc nu a renunţat la dragostea sa pentru muzica bisericească. La Zürich a frecventat încă din 1991 biserica ortodoxă greacă, acolo împrietenindu-se cu preotul paroh Emmanuel Simandirakis, dar şi cu alţi credincioşi. Ulterior, în 2001, când s-a înfiinţat parohia română Sf. Nicolae din Zürich, al cărei paroh era un preot tânăr cu doctoratul la Fribourg, Elena Moşuc a început să participe la slujbele în română.

„Este vorba de preotul nostru Enoiu Romică-Nicolae. Din păcate, nu avem biserica noastră proprie, dar suntem găzduiţi în capela bisericii catolice Sf. Ecaterina. Bineînţeles că mereu am fost prezentă la slujbe când nu eram într-un alt loc de pe glob. Astăzi, mai mult ca oricând, sunt prezentă la slujbe, înfrumuseţând liturghia de fiecare dată cu cântarile mele solo preferate, precum şi restul răspunsurilor”, afirmă Elena Moşuc.

Mai mult, din iubirea pentru credință, Elena și-a dat seama că are o nouă pasiune: pictura. Prima icoana pictată de ea a fost cea a Sfântului Ciprian. Au urmat apoi multe altele, fiecare speciale şi cu o importanţă aparte pentru artistă. Sfântul Christophorus pentru Christoph, soţul acesteia, Sfânta Fecioară şi Domnul IIsus Hristos în mai multe variante pentru sora ei Marinela sau pentru mama şi soacra sopranei, dar şi icoane reprezenându-i pe Sf. Mina, Sf. Nicolae sau Sf. Gheorghe etc.

„Din 2020, lucrând enorm de mult, zilnic, în lumea culorilor, pictura icoanelor, şi mai nou portrete şi flori, a devenit, pe lângă studiul vocii, parte din viaţa mea, modul de exprimare mai concret al creativităţii mele şi mai ales al credinţei în Dumnezeu, păstrând astfel permanent contactul cu Creatorul”, afirmă Elena Moşuc.

Are un program încărcat, însă merge mereu la Biserică. Alături de ea îi sunt copiii, dar și soțul. Nu trece sărbătoare sau zi importantă, sau chiar simplă zi liberă, în care frumoasa Elena să nu fie în fața lui Dumnezeu.

„Ori cânt pe scenele de la Scala din Milano, Viena, Paris, Barcelona, Zürich, Tokyo, Seul, Metropolitan Opera New York sau la bisericile din acele oraşe, sau chiar ad-hoc în biserici catolice pe care le vizitez, sau în corul bisericilor din Iaşi sau Bucureşti, de fiecare dată pun sufletul în vocea mea dăruită de Creatorul nostru şi o ofer ascultătorilor! Dar, melancolia amintirilor din copilarie şi bucuria le simt de fiecare dată când mă aflu în cafasul bisericii Sf. Gheorghe a Cimitirului «Eternitatea» din Iaşi, în mijlocul celor care mă iubesc şi mă ştiu din copilarie. Simt, ştiu şi sunt convinsă că Dumnezeu ne iubeşte şi este permanent sprijinul nostru! Să avem încredere, şi niciodată, nicio secundă, să nu ne îndepartăm de El!”. încheie artista.

În anii aceștia, Elena Moșuc s-a dovedit a fi o soprană de excepție, una dintre cele mai versatile și mai expresive din lume. Prestații de senzație în rolul Reginei Nopții la Amsterdam, Berlin, Londra, Paris, Roma, Tokio și Shanghai au fost urmate de succese răsunătoare la Opera Bavareză de Stat din München cu rolurile titulare din Lucia di Lammermoor, La Traviata, Răpirea din Serai.

Conform presei de la nivel internațional, la Teatrul Aalto din Essen, Elena Moșuc a reușit să scrie istorie în lumea muzicii, prin interpretarea absolut memorabilă a eroinelor cu aură tragică din Luisa Miller și I Puritani. Debutul în rolurile Gilda și Violetta în spațiul magic al celebrei Arene din Verona a fost salutat cu mare entuziasm și de spectatori, și de critica de specialitate, obținând premiul pentru cel mai triumfător debut în 2001 pe imensa scenă italiană.

Succese cu adevărat istorice au fost oferite de Deutsche Opera din Berlin (unde a interpretat toate cele patru roluri feminine principale din Povestirile lui Hoffmann – Olympia, Antonia, Giulietta și Stella – , Regina Nopții, Violetta) Opera de Stat din Berlin (Zerbinetta, Regina Nopții), Il Teatro Filarmonico din Verona (Donna Anna din Don Giovanni și Violetta din La Traviata), miticul Teatro La Fenice (Violetta).

În discografia Elenei Moșuc au rămas întipărite adevărate opere ce au făcut din artistă una dintre cele mai mari care au existat în toate timpurile. Putem aminti: Au jardin de mon Coeur, Mozart Portrait și Notre Amour (cu partituri mai puțin cunoscute, inspirate din folclorul muzical românesc), dar și CD-uri precum Stabat Mater de Gualberto Brunetti (prima înregistrare mondială), With Compliments (arii din Händel, cu Orchestra de Cameră din Zürich). Cele mai noi discuri sunt înregistrările integrale Schön ist die Welt (de Léhar) și Flautul fermecat. Elena Moșuc este prezentă și într-o serie de DVD-uri, printre care La Bohème (Musetta), Rigoletto (Gilda – alături de Leo Nucci). În pregătire se află înregistrări cu Ariadne auf Naxos (Zerbinetta) și Flautul fermecat (Regina Nopții).

De altfel, printre numeroasele apariții la televiziune ale Elenei Moșuc, se poate observa cu succes participarea ei la luxurianta gală centenară FIFA din 2004 desfășurată sub bagheta lui Valery Gergiev, care a fost difuzată live în peste 120 de țări din întreaga lume, precum și la cea din 2006 sub bagheta lui Vladimir Fedoseyev. În sfîrșit, dar deloc în cele din urmă, trebuie amintită prima ei prestație într-un film de televiziune – The Genius of Mozart, realizat de BBC.