Home > Editorial > 24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict
Editorial

24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict

24 februarie – 24 martie: radiografia lunii I de război. Ce nu s-a văzut în aceste zile de conflict

Știam poate că va avea să vină, însă parcă niciodată nu eram gata să admitem că „imprevizibilul” era tot mai aproape. Așa s-a întâmplat și în dimineața zilei de 24 februarie – moment în care Vladimir Putin avea să înceapă oficial un război care a distrus mii de vieți din ambele tabere și a afectat milioane de oameni. S-au scris pagini de istorie cu sângele unor bravi eroi și cu lacrimile unor copii care nu știu încotro să meargă de astăzi. Ucraina nu mai e ce a fost, iar în secolul 21, când lupta este pentru normalitate, am revenit la luptele corp la corp, din dorința de supremație și putere.

Când interesele politice sunt mai presus decât drepturile omului

Să începem cu începutul. Pe 24 februarie, Rusia a declanșat invazia armată a Ucrainei și a masat peste 150.000 de soldați și echipamente militare în apropiere de granițele Ucrainei. S-a spus inițial că ar fi vorba despre o agresiune pentru capturarea definitivă a regiunilor Donețk și Lugansk din estul țării, însă în doar câteva ore, războiul avea deja să fie confirmat, iar rușii începeau să distrugă bazele militare, școlile, azilurile, grădinițele, spitalele și casele oamenilor.

Două zile de joi istorice, Președintele rus Vladimir Putin a avut un discurs în acea zi de joi, în jur de ora 5.30 (4.30 ora României) în care transmitea că „toate analizele arată că confruntarea Rusiei cu aceste forțe este de neevitat”.

Declarația istorică de război a lui Vladimir Putin

URSS a făcut eforturi enorme să evite războiul. Am reușit să distrugem nazismul, dar am pierdut milioane de oameni. Nu vom mai permite așa ceva. Cei care ne numesc dușmani au mulți bani și posibilități, și știm asta, și știm posibilitățile noastre de a rezista acestor impertinențe. Din punct de vedere militar, Rusia modernă, chiar după destrămarea URSS este una dintre cele mai mari puteri militare. Nu trebuie să uite nimeni că în cazul unui atac direct la adresa noastră, agresorul va fi distrus și doborât. Acum, cu extinderea NATO în est, situația pentru țara noastă este periculoasă. Mai mult, NATO vor să se extindă și mai mult. Nu ne mai putem doar uita la ce se întâmplă.

Extinderea infrastructurii spre est și acapararea militară a Ucrainei…Politica SUA este reținerea Rusiei, pentru noi este o întrebare legată de viață și moarte. Este linia roșie despre care am vorbit. Au trecut linia roșie. Am luat decizia pentru o operaţiune militară. Acțiunile noastre sunt autoapărare la amenințările la adresa noastră. Trebuie să mă adresez către militarii ucraineni.
Dragi tovarăși,

Părinții voștri nu s-au luptat cu nazismul pentru ca voi acum să ascultați ordinele Kievului. Vă cer să depuneți armele și să plecați acasă. Toți cei care vor face asta vor fi lăsați să plece. Câteva cuvinte pentru cei care vor fi seduși să se implice. Trebuie să știți că răspunsul Rusiei va fi imediat. Și va duce la asemenea consecințe cu care nu v-ați mai confruntat.

Sper că am fost auzit. Dragi ruși, națiunea se ține pe cultură, experiență și capacitatea de a aduna toate forțele pentru a merge înainte. Noi știm că adevărata putere este în adevăr, care este de partea noastră. Sunt convins ca ofițerii ruși își vor îndeplini cu dăruire datoria. Știu că lumea economică și politică este de partea noastră. Asta înseamnă că obiectivele propuse vor fi atinse. Cred în susținerea dumneavoastră. În puterea pe care ne-o dă dragostea pentru patrie”, este discursul care a deschis războiul.

Pe 24 februarie, la 5:10 au început exploziile puternice, iar trupele rusești intrau inclusiv prin sud, dinspre Crimeea. 5:40, avioanele de luptă se îndreptau către orașul Harkov. Câteva minute mai târziu, Președintele american Joe Biden a descris acțiunile președintelui rus Vladimir Putin drept un „război ales premeditat, care va aduce o pierdere catastrofală de vieți omenești și suferință umană”.

Tot de la acea oră au apărut și primii ucraineni care au decis să plece din Kiev. Coloane întregi de mașini au blocat ieșirile din oraș ore întregi. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a condamnat atacul disperat al Rusiei, iar aliații planificau deja primul set de măsuri împotriva lui Putin.

Suntem alături de poporul ucrainean în aceste momente teribile şi NATO va face tot ce este necesar pentru a-i proteja şi apăra pe toţi aliaţii”, a declarat Stoltenberg.

La ora 6:30 deja putea fi descris iadul. Explozii puternice au răsunat în zorii zilei. Blocuri întregi de apartamente erau afectate, iar oamenii au s-au ascuns în stațiile de metrou, în gări, în subsoluri sau în beciuri. Au luat doar ce aveau pe ei, copiii și animalele și au fugit cât au putut din calea războiului. Pentru mulți dintre ei a fost în zadar. Operațiunea Rusiei era clar una de război: atacuri de artilerie, tancuri și convoaie militare făceau parte din tabloul tragic.

Foto: Getty Images

Primul mesaj al președintelui ucrainean, la debutul războiului

La 6:50, președintele Ucrainei, Zelenski a dat primele declarații după atacul Rusiei. În mesajul său el le-a transmis cetățenilor ucraineni să își păstreze calmul și să rămână în case. Acesta a anunțat că Ucraina intră în starea de război.

Dragi cetățeni ucraineni, în această dimineață, președintele Putin a anunțat o operațiune militară specială în Donbas. Rusia a efectuat lovituri asupra infrastructurii noastre militare și a polițiștilor noștri de frontieră. S-au auzit explozii în multe orașe din Ucraina. Introducem legea marțială pe întreg teritoriul țării noastre. Acum un minut am avut o conversație cu președintele Biden. SUA au început deja efortul internațional. Astăzi ar trebui să vă păstrați calmul. Stai acasă dacă puteți. Noi lucrăm. Armata lucrează. Întregul sector al apărării și securității funcționează.
Fără panică. Suntem puternici. Suntem pregătiți pentru tot. Vom câștiga pentru că suntem Ucraina”, a spus Zelensky.

Rusia viza tot mai mult infrastructura militară a ucrainenilor, apărarea aeriană și orașele în care se aflau unități militare. Kievul avea să transmită la acel moment că Moscova a lansat clar un atac general asupra Ucrainei, centrele de comandă militară din mai multe oraşe fiind lovite de rachete. În Kiev și în marile orașe, zgomotul de fundal era dat doar de sirenele antiaeriene. Începuse cu adevărat un război al nimănui, a cărei victorie avea să fie scrisă cu mult sânge…

Astăzi, 24 februarie, la ora 5.00 Forțele Armate ale Federației Ruse au început bombardamentul intensiv al unităților noastre din est și au lansat și lovituri cu rachete-bombă pe aeroporturile din Borîspil, Ozerne, Kulbakino, Ciuhuiiv, Kramatorsk, Ciornobaiivka, și așa mai departe asupra unor obiective militare ale Forțelor Armate ale Ucrainei. Totodată, agresorul a lansat bombardamente de artilerie ale teritoriului și așezărilor Ucrainei de-a lungul frontierei de stat.
Forțele Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei luptă împotriva atacului aerian. Forțele de apărare ale statului sunt pregătite de luptă, ocupate și mențin poziții defensive. Situația este sub control. Informațiile despre parașutarea trupelor rusești la Odesa nu sunt adevărate”, transmite Statul Major al Forțelor Armate.

În România, încă de la ora 9:00, președintele Klaus Iohannis s-a văzut nevoit să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Mai mult, Armata României a transmis că a activat punctele militare de comandă cu atribuții în monitorizarea situației și coordonarea forțelor și mijloacelor destinate situațiilor nefericite ce ar putea apărea.

Tributul: militari nevinovați, trimiși la luptă cu forța

Când și-au dat seama că nu este doar un exercițiu, mulți dintre militarii ruși nu aveau cum să mai renunțe. Pentru că erau tineri, nepregătiți și trimiși cu forța la războiul unui tiran, au picat primii tribut. Ministerul Apărării din Ucraina a confirmat la ora 10:00 că trupele rusești încep să sufere pierderi. Tot la ora 10:00, România a cerut oficial activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington. Este vorba despre articolul care stabilește un mecanism de consultare între aliaţi, în contextul conflictului.

Tot în prima zi, la prânz, se raportau primii civili uciși. Atunci, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat trupelor sale să le producă pierderi pe cât posibil de mari militarilor ruşi.

Am închis relațiile diplomatice cu Rusia. Ucraina se apără, nu va ceda libertatea. Pentru ucraineni independența este cea mai mare libertate”, a mai declarat Zelensy.

inmormantare militar

Pentru cei care au murit, să ne rugăm să ajungă în loc liniștit, unde să se poată odihni și să știm că au murit ca niște eroi: pentru țară și popor. Îmi aduc aminte de un moment greu pentru Armata Română, în care trei militari și-au pierdut viața într-un accident cumplit petrecut în 2017, la Valea Urdii. În acel moment, pe pagina de Facebook a MApN a apărut o poezie dedicată lor și tuturor militarilor care au plecat dintre noi, poezie pe care nu a fost nevoie să o citesc mai mult de două ori ca să o știu și acum. În prezent, aceste versuri ne pot face să ne gândim la bravii ostași, femei și bărbați, care luptă de o lună pentru Ucraina și pentru camarazii lor care au murit în timp ce apărau ce au mai drag.

Întoarce-te, Soldat…

Din drumul tău spre stele, întoarce-te, Soldat!
Privește-ți camarazii veniți l-al tău mormânt,
Din ochi nu le curg lacrimi, nu scot nici un cuvânt…
Amarnic plâng în suflet , un plânset de bărbat
și murmură un cânt !

E al iubirii strigăt când moare în trădare,
E plânsul căprioarei când lupii o-ncolțesc,
Durerea unei mame când fii’- o părăsesc
şi-al rândunicii vaiet când șoimu’-o prinde-n gheare,
e-un plâns dumnezeiesc !

Când oastei i-ai jurat credință pân’ la moarte,
Știut-ai că-ntr-o-zi o să-ți respecți cuvântul !
Onoarea și mândria hrănitu-ți-au avântul
la cer să te înalți ! De-acolo, de departe,
privește-ți camarazii ce-ți plâng tăcut mormântul !” – Darius Decebal

În acea zi, autoritățile din Ucraina au transmis că rușii au preluat Insula Șerpilor și că toți polițiștii de pe insulă ar fi fost uciși. A doua zi s-a aflat însă că o parte dintre ei erau de fapt capturați. În orașul Ciuhuiiv, Harkov, informațiile arătau că populația civilă a fost puternic afectată de bombardamentele rusești. Oamenii începeau să aibă temeri pentru viața lor…

Ucrainenii au plecat pe jos spre granițele României

Așa a început povestea refugiaților de război. La punctul de trecere a frontierei din Sighetu Marmației au ajuns, joi dimineață zeci de cetățeni ucraineni care au plecat din calea războiului. România declarase deja că este gata să primească primii 500.000 de refugiați. Cel mai mult a contat sprijinul românilor care, într-un mod impresionant, au mers la graniță și i-au așteptat pe ucrainenii care au mers zeci de kilometri pe jos, cu ceaiuri calde, cafea, prăjituri și pături. Erau zeci de femei și copii care nu știau încotro să meargă și ce le va rezerva ziua de mâine. Nu mai erau acasă…casa lor fusese distrusă pe nedrept.

refugiati

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

În Ucraina continuau atacurile cu rachete. La prânz serviciul Vamal Ucraina a confirmat că rușii au intrat oficial în regiunea Kiev. Aveau să cadă tot mai mulți militari și civili, rând pe rând, instalând doliu în țara grav afectată de bombardamente.

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a oferit primele declarații oficiale. Acestea au fost transmise prin intermediul unui comunicat.

Vom desfășura forțe suplimentare terestre și aeriene defensive în estul NATO, precum și maritime. Am mărit nivelul de pregătire al forțelor noastre, pentru a putea face față tuturor scenariilor”, se arată în comunicatul Alianței Nord-Atlantice.

Apoi, patru rachete balistice au fost lansate dinspre Belarus. Anunțul a fost confirmat de Forțele Terestre Ucrainene.

Un elicopter militar rusesc a fost doborât la aeroportul Gostomel, lângă Kiev. Acesta este principalul aeroport de marfă al Ucrainei. Au urmat și alte elicoptere, precum și unități militare ale ucrainenilor.

Fără milă, rușii au preluat zona sensibilă de la Cernobîl

Militarii ruși au pătruns în Ucraina de pe teritoriul Belarusului prin zona fostei centrale nucleare Cernobîl. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne din Ucraina. În apropierea depozitului cu deşeuri nucleare al centralei de la Cernobîl începuse deja luptele, iar oamenii se temeau că nivelul de radiații va crește. Desigur, acest lucru s-a întâmplat a doua zi, însă din fericire autoritățile au putut rezolva problema rapid.

Trupele ocupantului au intrat dinspre Belarus în zona centralei de la Cernobîl. Membrii Gărzii naţionale care protejează depozitul opun o rezistenţă îndârjită”, a scris pe Telegram Anton Gheraşcenko, consilier în Ministerul de Interne ucrainean.

Vladimir Zelensky a mai transmis că militarii ruși încearcă să cucerească Centrala nucleară de la Cernobîl, dar soldații ucraineni „îşi sacrifică vieţile” pentru a evita un al doilea Cernobîl, având în vedere cât de grav este ce s-a întâmplat în 1986.

Au continuat atacurile și s-au raportat tot mai multe pierderi de vieți. Între timp, Putin era ascuns, iar victimele colaterale apăreau pe bandă rulantă. Spre exemplu, o navă comercială cu un proprietar turc a fost lovită în apropierea portului ucrainean Odesa.

Referitor la informaţia că nava Yasa Jupiter, sub pavilion al Insulelor Marshall şi cu proprietar turc, a fost lovită de o bombă în largul portului Odesa, s-a aflat că vasul nu a solicitat ajutor, se află în drum spre apele române, nu are victime şi este în siguranţă”, a scris pe Twitter autoritatea turcă.

Până în după-amiaza zilei de joi, Ministerul ucrainean de Interne a înregistrat 392 de bombardamente din partea forțelor ruse. Aveau să continue atacul, deoarece ținta era Kievul. Și nu mult a durat până când s-a confirmat că Centrala de la Cernobîl a fost cucerită.

Joe Biden a anunțat primele sancțiuni

  • Limitarea capacității Rusiei de a face afaceri în dolari, euro, lire sterline și yeni pentru a face parte din economia globală.
  • Sancționăm băncile rusești care au active de peste un trilion dolari.
  • Azi înghețăm activele a încă 4 bănci rusești, printre care și VTB
  • Adăugăm noi nume de oligarhi ruși pe lista sancțiunilor.
  • Companiile ruse de stat nu vor mai putea să se împrumute pe piețe globale.
  • Aceste decizii vor avea efect pe termen lung. Vom tăia jumătate din importurile de servicii Hi-tech”, a transmis Biden.

Seara a continuat cu atacuri în Ucraina. Între timp, în Europa au început protestele anti-Putin. La Berlin, München, Hamburg, Paris, Londra, Roma, Varşovia, Madrid sau Dublin, oamenii au ieșit în stradă. Aproape de miezul nopții avea să se lase și mai mult tristețea pe chipurile oamenilor. Primul bilanț provizoriu arăta așa: Cel puțin 57 de morți și 169 de ucraineni răniți. Oamenii continuau să se ascundă în stații de metrou sau în orice alte spații aflate în subteran.

La 23:50, Vladimir Putin a vorbit la telefon cu Emanuel Macron. Putin a oferit o explicație pentru decizia sa. La 00:49, Zelenski a transmis că au murit 137 de ucraineni și alți 316 au fost răniți de când a început invazia rusească, iar bilanțul continuă să crească. Tot în acea noapte, liderul ucrainean a aflat oficial că este ținta rușilor. Cu toate acestea, a refuzat să fie evacuat și a rămas pe străzile Kievului, alături de armată.

Conform informațiilor noastre, inamicul m-a identificat ca fiind ținta numărul unu. Familia mea este ținta numărul doi. Ei vor să distrugă Ucraina din punct de vedere politic prin distrugerea șefului statului”, a spus Zelenski.

După prima zi, au urmat alte zeci. Ce trebuie să înțelegem însă din prima lună de război

Am detaliat doar prima zi de război, deoarece aceasta reprezintă cu adevărat momentul istoric în care un tiran pornește un conflict plin de interese politice, un conflict complet neiertător. Au fost multe persoane, în tot acest timp, care au spus: „dar lasă…și ucrainenii ne-au luat, dar și ucrainenii nu au vrut o anume limbă studiată în școli, etc”, însă uităm de fapt esența: înainte de sex, de apartenență și de oricare alte detalii de acest gen, suntem doar oameni, aceiași oameni egali în fața lui Dumnezeu. Și nimeni nu merită să cadă tribut unui război mișelesc, de la oamenii care au rămas fără agoniseala de o viață sau care chiar au murit și până la militarii din ambele tabere care trebuie să lupte sub jurământul depus în fața unui drapel. Ucraina în război nu a făcut decât să distrugă milioane de vieți. Și aici, să începem…cu începutul!

Acum câteva zile, un bilanț al Ministerului Afacerilor Interne arăta că de la începerea conflictului din Ucraina, 4.137 de cetățeni ucraineni au solicitat azil în România. De altfel, de la declanșarea acestei crize și până la data de 18 martie, ora 24:00, la nivel național, au intrat în România 480.466 cetățeni ucraineni.

Așadar, zeci de mii de oameni care au fost nevoiți să plece din calea războiului. În total, peste 4 milioane de ucraineni au plecat din țara lor. Mulți nu mai au case, nu mai au rude, nu mai au nimic. Le-au luat rușii tot…Și înainte să îi judecăm sau să prezentăm indiferență față de un război, să „aruncăm” o privire în sufletele lor. Sute de mii de femei le-au spus copiilor: tata nu mai e, tata nu vine, tata a rămas acasă. Ce poate fi mai greu decât să îi spui copilului că de azi este orfan de tată sau că nu se știe când și dacă îl va mai vedea? Umanitate, nu judecată, de asta eu nevoie ucrainenii acum…

copii granita

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Mulți dintre copii au trecut vama plângând, plouați, înfrigurați și epuizați, deoarece la 3 – 4 anișori au fost nevoiți să meargă zeci de kilometri, doar pentru a fugi din calea războiului. Nu au luat cu ei decât un ghiozdănel și o jucărie pe care să o țină în brațe atunci când ajungeau să doarmă. Însă unde să doarmă, dacă nu în casele românilor cu o inimă mare care i-au primit? Au fost cazați în pensiuni, hoteluri, case primitoare, aziluri și chiar Biserici. Din acea zi nu mai aveau casă, erau la mila altora și nu știau încotro se vor îndrepta mâine. Iată așadar un exemplu că niciodată nu contează avuția pe acest pământ, deoarece azi o ai, mâine nu o mai ai și nu știi niciodată când drumul tău capătă alt sens.

copii refugiati

Foto: Inquam Photos / Silviu Filip

Copiilor ce să le mai spunem? Sunt obligați acum să învețe în altă țară, să stea departe de buni, de mame, tați, sau chiar frați. Revenind la mame, în această lună de război, femeile au dovedit cât sunt de puternice. Multe au rămas să lupte și și-au apărat țara și copiii cum au putut mai bine.

Olga, o femeie ucraineană de-o vârstă cu mine, doar 27 de ani și o viață înainte plină de învățături, a fost grav rănită în timp ce își acoperea copilul cu o pătură când Rusia a lansat un atac cu rachetă la Kiev. Fără ea, copilul său astăzi nu mai trăia.

O altă dramă cruntă care a apărut pe social media face referire la scrisoarea către un copil, în care îi se transmite că este orfan de mamă. Alături de scrisoare se află o hartă desenată pentru ca vreodată, dacă va putea reveni la casa părintească, băiatul să știe unde să aprindă o lumânare pentru cea care i-a dat viață.

Dima, feciorul lui Tolik
Dima, mama a murit în 9 martie 2022. A murit repede. Pe urmă a ars casa. Dima, iartă-mă că nu am putut să o protejez. Am înmormântat-o pe mama lângă grădiniță. Te iubesc.”

Și dacă nici așa nu înțelegem cât de grav este ce se întâmplă, să vorbim despre micuțul de 5 ani care a trecut granița singur.
La începutul lunii martie, un băiețel de 5 ani care a trecut granița singur, a devenit simbolul refugiaților. Filmarea a fost făcută la la punctul de trecere a frontierei Medika, din Polonia, iar momentul descrie cu adevărat realitatea în care trăim.

Băiețelul, în vârstă 5 ani a trecut granița singur. Se poate vedea în filmarea cu un puternic impact emoțional, cum micuțul abia mai merge, plângând cu lacrimi enorme, iar în mână purta o sacoșă pe care o ținea strâns, în care erau haine. În cealaltă mână avea o ciocolată. Filmarea a fost distribuită pe toate rețelele sociale, iar ulterior preluată de televiziuni și a devenit virală în întreaga lume. Închide ochii și imaginează-ți doar ce a putut să simtă acel copil nevinovat, obligat să trăiască o astfel de traumă.

copii granita

Foto sugestiv: Inquam Photos / Ilona Andrei

Povestea lui este, de fapt, povestea tuturor ucrainenilor. Micul ucrainean care a trecut singur granița este imaginea unui viitor al sufletelor nevinovate, distruse de un război pe care nici nu au cum să îl înțeleagă la o vârstă atât de fragedă.

O parte dintre ucraineni sunt sprijiniți de români, nu judecați. Zilnic, mii de români deschid ușa ucrainenilor, îi ajută, iar instituțiile de cultură deja au început să organizeze primele spectacole gratuite pentru a mai aduce un zâmbet pe chipurile oamenilor. Și pentru că tot vorbim de zâmbete, să povestim despre o ucraineană originară din Odesa, mamă a patru copii, Yulia Chernitskaya. A plecat din calea războiului și a ajuns în România. Aici a avut șansa de a trece printr-o experiență de viață uluitoare, care ne dă dovadă că și printre noi mai sunt oameni care au suflet.

Acești bani i-ai primit de la un bărbat de 60-65 de ani într-o benzinărie, când am ieșit și mă îndreptam spre mașină după ce achitasem un plan. El și-a șters parbrizul și m-a întrebat în română ‘Ucraina?’, ‘Ucraina’, i-am răspuns. Probabil m-a așteptat când a văzut numărul de Ucraina. Și-a deschis portofelul, mi-a dat 100 de lei și a spus ‘glorie Ucrainei!’. Am început să plâng. Am refuzat să iau bani, mai ales că am văzut că avea o mașină veche. Însă el și-a deschis iar portofelul și mi-a mai dat 100 de lei, mi-a spus că sigur am nevoie.

Nu mi-am putut stăpâni lacrimile. Până la urmă, nici nu știe că am patru copii care mă așteaptă. Și bine că nu i-am spus, că sigur își golea portofelul. Am vrut să-l îmbrățișez, dar nu m-a lăsat. Dacă acest om îmi citește postarea trebuie să știe că a ajutat o mamă a patru copii. Am stat în tăcere în mașină, mi-am șters lacrimile și nu puteam înțelege. Așa ceva?!”, a scris Yulia Chernitskaya, pe Facebook.

Și asta nu e tot. Pentru că mulți dintre ucraineni nu mai au bani și trebuie să își reia viața de la capăt în România, primele 2.300 de oferte de locuri de muncă dedicate refugiaților ucraineni au fost lansate de companiile din România prin intermediul Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă.

ucraina

Foto: Inquam Photos/ George Călin

Ca aceste povești știm bine că sunt mii, iar la o lună de la război, nu știm încă ce minune ar putea șterge durerea unor văduve, a unor copii orfani și a unor oameni care au căzut tribut și care sunt acum îngropați în gropi comune aflate în tranșee, în plină stradă, în colțuri de grădini sau în cimitire rămase încă întregi. Au murit până acum mii de oameni, iar dacă nu va fi oprit războiul, vor mai muri și alții. Când avem totul dăruit de Dumnezeu, alegem să ne omorâm cu o cruzime greu de imaginat.

Și la război, numai animal să nu fii

Suntem bucuroși să avem alături de noi animăluțele care să ne schimbe viața. Cum descriu eu animalele: acel suflet curat, greu de mânjit cu răutatea omenească, ce își va fi alături necondiționat în orice moment al vieții, care te învață ce înseamnă iubirea, prețuirea și mai ales loialitatea. Ei bine, în acest război nu au avut de suferit doar oamenii. O altă față cruntă a războiului este dată de miile de animăluțe rănite sau ucise de atacurile rușilor.

Mulți dintre ucraineni, deși știau că nu mai au nimic, au preferat să salveze și animalele lor și să le ia cu ei. Au trecut granița alături de animale, le-au cărat în brațe, în pungi, în cuști sau în ghiozdane. Și despre acest lucru nu vorbim noi, cei care relatăm aceste fapte, ci vorbesc imaginile de la sine. În ochii micilor patrupede se poate vedea cum suferă.

În prezent, România a devenit rută de refugiu atât pentru oameni, cât și pentru animalele din Ucraina, traumatizate de conflict. Grădinile Zoo din Ucraina încep să trimită animalele în România pentru a putea primi sprijin medical. Rănite, traumatizate, pierdute de stăpân sau poate ale nimănui, animalele din această țară sunt și ele o altă victimă a unui război mult prea nedrept.

Așadar, iată cum a trecut o lună de război și tot ce trebuie să sperăm este ca negocierile să poată duce la final acest episod dramatic, iar după reconstrucția Ucrainei, oamenii să se poată întoarce în țara lor. Va fi greu, deoarece din sufletele oamenilor nu vor dispărea niciodată imaginile atacurilor și nici sentimentul pierderii unei persoane dragi. Războiul ruso-ucrainean a scris noi file de istorie în rândul celor mai sângeroase lupte care au avut loc în tot acest timp, iar pe noi acest lucru trebuie doar să ne facă să fim mai buni, să judecăm mai puțin și să ajutăm mai mult. Și ei apreciază ceea ce facem pentru țara lor. Zilele acestea, un alt mesaj a devenit viral pe rețelele de socializare, după ce un militar din Ucraina a transmis un mesaj special pentru români.

Veți fi cei mai buni prieteni ai noștri, pentru totdeauna. Dragi români, vă mulțumim foarte mult pentru că aveți grijă de femeile și copiii noștri, pentru că îi protejați, pentru că le dați adăpost și mâncare. Noi, bărbații ucraineni, vă suntem foarte recunoscători. Mulţumesc pentru sprijin! Promitem să luptăm cu Putin, să oprim acest război și să tratăm fiecare român drept cel mai bun prieten al nostru, pentru totdeauna”, a transmis acesta.

Ei bine, Ucraina nu este a mea, a ta sau a cuiva, la fel cum Rusia nu este și nici altă țară. Însă ce contează cu adevărat, la o lună de la debutul războiului, este că o astfel de tragedie istorică nu trebuie judecată cu ochi răi, ci trebuie înțeleasă așa cum este: nedreaptă, care răpește și distruge suflete nevinovate.

Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Foto: Inquam Photos / Cristi Vescan

Să spunem „NU” războiului nu înseamnă doar să publicăm mesaje motivaționale, ci să îi căutăm pe străzi pe cei care au nevoie de noi, cu gândul că mâine ne-ar putea veni rândul. Donează sânge la oricare centru din țară, donează câteva din hainele tale, deoarece ei nu au putut aduce mai nimic atâția kilometri, donează către Crucea Roșie câțiva lei din salariul tău sau caută măcar să îi asculți pe cei care poate acum se simt „printre străini”. Nimic nu e mai important decât să ne avem unul pe celălalt, indiferent unde am fi pe această lume, deoarece știm că răul începe să triumfe atunci când oamenii încetează să mai facă bine.

Omenirea trebuie să pună capăt războiului, altfel războiul va pune capăt omenirii

– J. Kennedy

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor