Home > Actualitate > 36 de ani de la Cernobîl. Arhivele Naționale prezintă documentele prin care se dovedește cum a reacționat Ceaușescu
Actualitate

36 de ani de la Cernobîl. Arhivele Naționale prezintă documentele prin care se dovedește cum a reacționat Ceaușescu

36 de ani de la Cernobîl. Arhivele Naționale prezintă documentele prin care se dovedește cum a reacționat Ceaușescu
Foto: Facebook/ Arhivele Naționale

Pe 26 aprilie 2022 se marchează 36 de ani de la momentul tragic în care a avut loc explozia reactorului 4 de la Centrala Cernobîl. Acesta este considerat și în zilele noastre cel mai puternic dezastru nuclear civil din istorie. Cu ocazia acestei zile, Arhivele Naționale au publicat o serie de documente care arată cum au reacționat autoritățile de la București.

Cum a reacționat Regimul N. Ceaușescu la dezastrul Cernobîl

În 1986, pe 30 aprilie a fost înaintat un Raport întocmit de general-colonel Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, cu privire la informațiile obținute prin sistemul de ascultare radio referitoare la accidentul nuclear de la Cernobîl precum și la măsurile luate de Ministerul Apărării Naționale. Documentul a fost însoțit de trei anexe, potrivit Digi24.

Stenograma Cernobil

Printre documentele prezentate se află și o serie de hărți. Este vorba despre documentele care atestă modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului. Dacă în primă fază elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia, afectând o parte semnificativă a teritoriilor.

Cernobîl

Foto: Facebook/ Arhivele Naționale

Imediat după accidentul nuclear, dar și în zilele următoare, autoritățile au avut ca obiectiv principal să analizeze în amănunt modul în care au circulat curenții de aer. În acest sens, s-au realizat măsurători ale gradului de contaminare radioactivă, atât în aer cât și la sol. Pe 1 mai 1986, autoritățile din România aveau să cunoască faptul că s-a depășit cu mult nivelul de alarmare în Iași, în privința contaminării la sol, iar în Galați se depășise nivelul în privința contaminării în aer, conform Arhivelor Naționale.

Cernobîl

Solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu avea la acea vreme un răspuns valid, iar acest lucru a creat un val de reacții în rândul oamenilor legii. S-a decis să se formeze în regim de urgență un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație. S-a mai luat hotărârea ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie. În lista măsurilor mai sunt prevăzute și măsurile de precauție împotriva radiațiilor.

Amintim că accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în centrala nucleară, produs pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noapte. Acesta a fost format dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Accidentul nuclear din apropierea orașului Prîpeat‎‎, Ucraina, este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

Citeste si




Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate

Recomandări autor