Home > Diverse > Evenimente > Martirii din temnițele comuniste, comemorați pe 14 mai
Evenimente

Martirii din temnițele comuniste, comemorați pe 14 mai

Martirii din temnițele comuniste, comemorați pe 14 mai

Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția Cerurilor

Pe data de 14 mai este celebrată Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948. Ne aducem aminte astăzi de momentul în care au fost arestați numeroși tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

„Eroi au fost, eroi sunt încă”

Ziua a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care decide oficial sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autoritățile centrale și locale, dar și de instituțiile de cultură din țară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane și manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

Ca o trimitere în istorie, iată că astăzi, 14 mai 2022, ne întoarcem cu gândul pe 14 mai 1948. În vremea aceea „au fost arestați de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare și reală libertate exprimată în fața regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creștini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestați peste 10.000 de tineri, anchetați, ulterior condamnați și repartizați în pușcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, conform unei informări a Camerei Deputaților.

Printre cei care au pătimit în temnițe se numără mari români, bravi eroi, mari personalități, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hosu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, avocatul și politicianul Aurelian Bentoiu, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, filosoful și economistul Mircea Vulcănescu, chimistul și fizicianul George Manu, precum și mulți alți tineri pătimitori în timpul regimului comunist.

Printre închisorile comuniste în care au fost închiși pentru o perioadă sau în care și-au pierdut viața numeroși deținuți politici se numără: Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești. Închisoarea de la Sighet este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului, iar povestea bravilor români este cunoscută în întreaga lume.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet a fost inițiat, în anul 1992, de poeta Ana Blandiana, în calitatea sa la acel moment de președinte al Alianței Civice, și a fost realizat în următorul deceniu împreună cu soțul său, scriitorul Romulus Rusan, având alături o echipă de istorici, arhitecți, constructori și designeri. Memorialul a fost realizat în extremitatea nordică a României, având ca obiectiv principal păstrarea memoriei unor popoare, în special a celui român, „cărora timp de jumătate de secol le-a fost indusă în conștiință o istorie falsă”. Consiliul Europei a declarat, în anul 1998, Memorialul de la Sighet drept unul dintre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului european.

În memoria martirilor din închisoarea de la Aiud și din alte temnițe ale regimului opresiv comunist a fost ridicat, în sud-vestul orașului Aiud pe locul cunoscut sub numele „Râpa Robilor”, în perioada 28 octombrie 1992 – 14 septembrie 1999, Monumentului marilor eroi ai neamului românesc ce a primit numele de „Calvarul Aiudului”. Lucrarea îi prezintă pe martiri în chip de cruci, ducând în spate crucea neamului românesc. Are o înălțime de 18 metri, o lățime de 6 metri și o lungime de 27 de metri. Numele eroilor care au murit în temnițele comuniste au fost săpate în piatră pentru a aminti peste veacuri jertfa lor pentru neamul românesc. În anul 2000, la Aiud a fost sfințit Paraclisul de către arhiepiscopul Bartolomeu Anania, devenit mai târziu mitropolit al Clujului, fost deținut al închisorii Aiud.

La intrarea în Paraclis, tot trecătorul poate citi: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția Cerurilor” (Matei 5, 10). Monumentul are și o icoană unicat a Maicii Domnului cu mâinile înălțate în rugăciune pentru cei care l-au mărturisit pe Hristos în temnițele comuniste. Datorită părintelui Iustin Pârvu, și cu binecuvântarea mitropolitului Andrei Andreicuț, a fost ridicat în acest loc Schitul Înălțarea Sfintei Cruci pentru pomenirea tuturor martirilor neamului românesc.

Românii pot resimțit adevărul acelor vremuri și vizitând Memorialul Închisoarea Pitești. acesta este un muzeu memorial aflat în interiorul fostului penitenciar Pitești, activ între 1941-1977, un loc în care istoria vorbește de la sine și nu este nevoie de prea multe cuvinte pentru a resimți cu adevărat ce clipe au trăit acei români condamnați pe nedrept.

Penitenciarul de la Pitești este cunoscut pentru faptul că, între anii 1949-1951, aici s-a desfășurat Fenomenul Pitești sau Experimentul Pitești, considerat a fi cel mai mare și cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Experimentul Pitești a fost stopat în septembrie 1951 imediat după înlăturarea de la fruntea Partidului Comunist Român a comuniștilor extremiști.

Astăzi, pentru toți cei care sunteți din Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești sau treceți prin aceste locuri, aprindeți o lumânare și păstrați câteva secunde un moment de reculegere și de aducere aminte pentru cei care au dat totul din dragoste pentru țară, pentru libertate și pentru semenii lor.

Români, nu vă uitați eroii!

Notă redacție: Din respect pentru dumneavoastră, acest articol nu este însoțit de publicitate