Home > Actualitate > Economie > România, blestemată să trăiască în sărăcie. Peste 86% din veniturile românilor se duc către supraviețuire
Actualitate Economie

România, blestemată să trăiască în sărăcie. Peste 86% din veniturile românilor se duc către supraviețuire

România, blestemată să trăiască în sărăcie. Peste 86% din veniturile românilor se duc către supraviețuire

Institutul Național de Statistică a prezentat un nou bilanț îngrijorător. Veniturile totale medii lunare au reprezentat în cel de-al treilea trimestru al anului 2021, în termeni nominali, 5,704 lei pe gospodărie. Pe persoană, sumele alocate au fost într-o medie de 2.256 de lei. Așadar, 86% din veniturile românilor se duc pe supraviețuire și doar 4 procente pe investiții.

Banii românilor, îndreptați mai mult spre supraviețuire

Potrivit INS, veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2021, în termeni nominali, 5.704 lei pe gospodărie şi 2.256 lei pe persoană, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Cheltuielile complete ale populației au fost în trimestrul III 2021 în medie de 4.939 lei lunar pe gospodărie (1.954 lei pe persoană) şi au reprezentat 86,6% din nivelul tuturor veniturilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică veniturile totale au fost în medie de 5.362 lei lunar pe gospodărie, adică 2.121 lei pe persoană, iar veniturile în natură estimate la 342 lei lunar pe gospodărie, adică o medie de 135 lei pe persoană. Salariile şi celelalte venituri asociate plăților lunare au format cea mai importantă sursă de venituri, 69,6% din veniturile totale ale gospodăriilor.

Tot în ultimele bilanțuri, Institutul Național de Statistică anunță că la formarea tuturor veniturilor la nivel de gospodărie au avut contribuție și veniturile din prestații sociale, acestea fiind de 18%, fiind urmate de venituri în natură – 6 procente, în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (4,8%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente 2,1%, dar şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei 0,9 procente.

INS mai explică faptul că mediul de rezidență reprezintă un factor de influență în cadrul diferențelor de nivel, dar mai ales de structură în contextul veniturilor raportate la gospodăriile din mediul urban și la cele din mediul rural. Datele INS mai scot în evidență faptul că principalele cheltuieli făcute în gospodării au legătură cu bunurile alimentare, transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, dar şi pentru nevoile din gospodărie, precum hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat și întreținut pământul, etc.

Revenind la cifre, cheltuielile pentru investiții precum construirea de locuințe sau cumpărarea de terenuri, pentru echipamente utile în gospodărie sau cumpărarea de acțiuni reprezintă o pondere extrem de mică în cheltuielile complete ale gospodăriilor. Mai exact, doar 4% din bani se duc în această direcție. Și mediul de rezidență determină anumite particularități legate de mărimea sau componența cheltuielilor totale de consum ale românilor. Potrivit clasificării standard pe destinații de consum, produsele alimentare și băuturile alcoolice sau nealcoolice au deținut în cel de-al treilea trimestru al anului 2021, o medie de 32,4% din consumul gospodăriilor românilor.